Zilahi Imre, redactor fondator MagMob: Industria mobilei ar putea să fie o poveste de succes pentru România

feb. 24, 2025 | Comunitatea CLCC

Putem să spunem că industria mobilei ar putea să fie o poveste de succes pentru România, dacă ar fi tratată ca o prioritate în rândul industriilor. Spre exemplu, din totalul de lemn exploatat în România, maxim 9 – 10% merg către industria de mobilă, restul ajunge pe foc. Aceasta este una dintre declarațiile oferite de Zilahi Imre, redactor fondator al revistei de specialitate în industria mobilei, MagMob, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Exportul, motor de creștere a economiei. Cum facem să nu îl «gripăm»?”.

Zilahi Imre este jurnalist de specialitate în industria mobilei și promovează de aproape 20 de ani mobila fabricată în România. În 2023 a lansat Furniture-from-Romania (FFR),  un program alternativ de promovare la export.

Producătorii de mobilă din România își pierd competivitatea pe piața internațională, a subliniat coordonatorul programului FFR explicând: „Cu toate că avem lemn de foarte bună calitate în România, producătorii de mobilă se confruntă cu o situație nefastă atunci când acesta ajunge pe foc, pentru că competitorii sunt cei care distribuie lemn de foc în piață. E o cerere imensă în România, mai ales în lunile de iarnă. Producătorii își pierd competitivitatea, doar pentru că nu au acces la materie de bună calitate, la un preț relativ corect.”

„În ultimii 2-3 ani am asistat la reducerea activității a multor fabrici de mobilă din țară.”

„Industria mobilei din România exporta undeva la 2,8 miliarde de euro anual, iar piețele cele mai importante pentru industria noastră erau Germania și Vestul Europei. Se făceau exporturi considerabile, mai ales din mobilă clasică, din lemn masiv, către Est – Ucraina, Rusia și Kazahstan și alte țări similare.”

„Din păcate, în ultimii 2-3 ani am asistat la reducerea activității a multor fabrici de mobilă din țară. Multe dintre ele au concediat lucrători, au făcut restructări pentru a putea supraviețui”, a explicat Zilahi Imre, menționând faptul că inovația și capacitatea de adaptare reprezintă aspecte importante în menținerea producției în industria mobilei: „Cei care au reușit să supraviețuiască acestor vremuri au fost companiile care au reușit să atingă un nivel de flexibilitate mai ridicat în a se aproviziona cu materiale necesare și tehnologii pentru producție. Au fost în avantaj acele companii care au investit în inovație, în dezvoltarea de produs, design și au început să se folosească de metode de promovare alternative.”

Un al aspect, care poate contribui la creșterea competitivității și la promovarea industriei mobilei din România la nivel internațional este reprezentat de participarea la târgurile internaționale: „Nu e suficient, e absolut necesar să participi cu stand la un târg internațional de mobilă. Pe an, sunt în medie 5-6 târguri internaționale la care participă exportatori din România. Trebuie făcut ceva și în toate celelalte săptămâni ale anului. Nu e suficient ca doar 5 săptămâni dintr-un an să fim prezenți undeva și să promovăm, în mod intens, mobila din România.”

Predictibilitatea politicilor fiscale a fost identificată de Zilahi Imre ca fiind o provocare în dezvoltarea industriei mobilei: „Predictibilitatea în materie de legislație fiscală și tot ce ține de planificarea afacerii, e un lucru necesar ca firmele să-și poată realiza nu doar un plan pe un an, ci și investițiile. Investițiile într-o fabrică nu se fac pentru un an sau doi, așadar o stabilitate în acest sens ar ajuta foarte mult.”

Forța de muncă în industria mobilei

„O altă problemă o reprezintă forța de muncă în industria mobilei, pentru că e o foarte mare nevoie de școli profesionale unde producătorii de mobilă, eventual sub forma unor programe de învățământ dual, să aibă șansa să-și educe și să pregătească muncitori cu care să poată avea performanță.”

„Nu poți vorbi despre profitabilitate dacă nu ai oameni care să lucreze în fabrică. Respectul față de meserie și față de omul care deține o meserie și o practică a scăzut în societate, iar acesta este un lucru negativ. Ca industria de mobilă să devină din nou o industrie cu multă valoare adăugată, este nevoie să începem să recâștigăm respectul pentru aceste școli și pentru aceste meserii”, a concluzionat Zilahi Imre.

Înregistrarea întâlnirii  „Exportul, motor de creștere a economiei. Cum facem să nu îl «gripăm»?”,  AICI.

***

Reuniunile CLCC

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Ce implicații au noile cote de TVA și impozitul mărit pe dividende?

De la data publicării în Monitorul Oficial, contribuabilii vor avea la dispoziție circa două săptămâni pentru a implementa noutățile fiscale pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în parlament. Astfel, vor trebui să se adapteze rapid, în timp ce vor avea nevoie de clarificări suplimentare din partea Ministerului Finanțelor. Noul pachet fiscal prevede, printre altele, creșterea cotei generale de TVA la 21%, o singură cotă de TVA redusă de 11%, accize mai mari cu 10%, impozit pe dividende de 16%, impozit suplimentar de 4% pentru bănci și contribuții de sănătate extinse.

Consiliul Fiscal: Nu există alternativă la o corecție severă

Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României și nu există alternativă la o corecție severă, consideră Consiliul Fiscal, care a publicat Opinia cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre lipsa de predictibilitate în domeniul energiei: Nu știm ce se va întâmpla sau cât vom plăti pe kilowatt în septembrie sau în ianuarie

„Marea problemă, cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate. Nu știm ce se va întâmpla sau cât vom plăti pe kilowatt în septembrie sau în ianuarie. În aceste condiții, nu ne putem face planuri de afaceri pe o perioadă mai lungă”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul celei mai recente dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu tilul„«Re-liberalizarea» pieței de energie electrică. Învățăminte și recomandări pentru viitor”.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA