Codul Fiscal ar trebui să nu mai fie modificat timp de cinci ani, dacă vrem să reducem deficitul bugetar fără să îmbolnăvim o parte semnificativă și vitală pentru dezvoltarea economiei românești, a declarat președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, în cadrul dezbaterii organizate de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influența asupra companiilor și consumatorilor”.
În opinia sa, tratamentul fiscal ar trebui să fie diferențiat în funcție de mărimea companiei: „Atunci când vorbim de competitivitate fiscală, cei care sunt specialiști știu despre ceea ce vorbesc, o să vedeți că există un tratament neunitar în ceea ce privește tratamentul fiscal aprobat sau dedicat companiilor mari și celor mici. În consecință, dacă vrem să reducem deficitul bugetar fără să îmbolnăvim o parte semnificativă și importantă, vitală pentru dezvoltarea economiei românești, eu cred că ar trebui ca la acest Cod Fiscal, care a fost modificat în ultimii 5 ani de zile de sute de ori, să fie înghețată această modificare repetată pentru 5 ani, dacă tot vorbim de asumare, de pachete, dar și de responsabilitate. Și, mai mult decât atât, cred că ar trebui să existe un tratament fiscal special pentru companiile aflate la început de drum, pentru companiile care au cifră de afaceri până la un milion de euro și apoi discutăm de companiile mari.”
Ea a atenționat că România se apropie de recesiune, însă, spre deosebire de țări dezvoltate care iau măsuri, „la noi din păcate doar tăiem fără să dăm și instrumente de creștere”.
„Doar dacă te uiți la modul în care a erodat economia românească inflația care a ajuns la peste 9,7 puncte procentuale și se duce cu pași vertiginoși către 10, dacă vorbim despre coșul zilnic sau vorbim doar despre felul în care se impozitează veniturile în România, o să vezi că probabil acea recesiune economică despre care se vorbește deja pe marile posturi de televiziune ale lumii și despre care țări mult mai bine dezvoltate din punct de vedere economic iau măsuri de ajutorare a economiilor, la noi din păcate doar tăiem fără să dăm și instrumente de creștere”, a arătat președinta CONAF.
În ceea ce privește cele două pachete cu măsuri obligatorii pentru mediul de afaceri, acestea n-au stârnit foarte multe reacții în economia românească, potrivit Cristinei Chiriac, deoarece unele dintre ele „nici nu sunt în măsură să reverbereze atât de mult economia românească”.
„Și o să vă dau câteva exemple. Se vorbește în acest pachet de măsuri 2 de companiile inactive. Știam și noi de foarte mult timp că sunt peste 400.000 de companii inactive. Marea majoritate a lor sunt pe sectorul microîntreprinderilor și a întreprinderilor foarte mici. În consecință, măsurile care se vor lua pe partea aceasta a companiilor inactive nu prea deranjează pe nimeni. Se vorbește totodată în acest plan de pachet 2 de deschiderea contului bancar, o măsură foarte bine venită, pentru că antreprenorii care își doresc și susțin acest pilon despre care vorbeam sunt motorul economiei românești și în proporție de aproape 99% au conturi bancare. Vorbim doar de cei care nu s-au conformat. Mulți dintre ei au înțeles inclusiv să se conformeze de bunăvoie sistemului fiscal din România. În consecință, nu vorbim de foarte multe schimbări care ar putea să reducă deficitul bugetar, pentru că cuvântul de bază în ultimele șase luni în România a fost acesta. Toate măsurile care s-au luat au avut la bază un fundament poate mult prea mediatizat, dar mult prea puțin explicat: luăm aceste măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Dar nu ne-am întrebat care au fost cei care au contribuit la mărirea acestui deficit bugetar și, din punctul meu de vedere, ce lipsește acestor pachete, indiferent câte ori fi, 2, 3, 5, 10, total lipsite de atractivitate pentru mediul de afaceri din punctul meu de vedere, lipsesc acele măsuri proactive care, într-adevăr, ar putea să ajute la reducerea deficitului bugetar”, a susținut aceasta.
În acest sens, Cristina Chiriac a făcut referire la fondurile europene: „Aici mă refer la fondurile europene, pentru că în toate analizele, dar absolut în toate analizele pe care le-am văzut în ultimii 5 ani, România a avut, are și încă va mai avea câteva șanse de a reduce acest deficit bugetar cu ajutorul fondurilor europene. În continuare avem un PNNR blocat, fie că vorbim din lipsă de transparență, dintr-o birocrație mărită sau chiar dintr-o ineficiență a celor care au gestionat aceste fonduri, împreună cu o lipsă de responsabilitate a clasei politice, a întregii clasei politice care și-a asumat și lucrul acesta îl văd și pe pachetul 1 și pachetul 2. Ieșim cu asumarea răspunderii, ignorând că cel mai important principiu în orice economie, și nu vorbim doar de economia românească, are la bază consultarea cu toți actorii principali care contribuie la susținerea motorului economic și aici mă refer la mediul de afaceri, acel dialog tripartit.”
Aceasta a apreciat faptul că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii la 8.000 de lei, lucru care ar putea duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, capitol la care suntem „cam codași” la nivelul Uniunii Europene.
„Mă bucur că Alexandru Nazare a revenit sau pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii de la 8.000 de lei în anumite tranșe, pentru că noi am sesizat lucrul acesta în CONAF: unul din pilonii pentru care milităm este educația antreprenorială și printr-o astfel de măsură de a majora capitalul social de la 200 de lei la 8.000 de lei fără să faci o ierarhizare sau o etapizare pe categorii antreprenoriale poate duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, care oricum în comparație cu alte țări este extrem de mică. Dacă iei la număr de locuitori versus numărul de companii înființate în România media europeană o să vezi că suntem cam codași”, a adăugat reprezentanta CONAF.
Înregistrarea întâlnirii „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influența asupra companiilor și consumatorilor”, AICI
____
Dezbatere profesională digitală CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării
Un produs Oameni și Companii, promovat de EventsMax.ro
***
Reuniunile CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
