Conf. Univ. Dr. Ovidiu Gavrilovici (UAIC Iași): Munca modernă riscă să devină dezumanizată. Avem nevoie de reumanizare și echilibru

sept. 29, 2025 | Comunitatea CLCC

În cadrul celei de-a 9-a dezbateri profesionale digitale organizate de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării din acest an, cu tema Piața muncii, între «căutăm personal» și prudență. Urmează disponibilizări în sectorul public. Vor găsi de lucru în mediul privat?, Conf. Univ. Dr. Ovidiu Gavrilovici, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a adus în discuție dimensiunea umană a muncii și pericolele burnout-ului, într-o perioadă marcată de presiuni și incertitudini. 

Dezumanizarea muncii moderne și nevoia de echilibru 
„Adesea suntem captivi în procese de supraviețuire, în procese competitive, de eficientizare, de creștere a profitului, dar uităm de proprii angajați, uităm de noi înșine. Mașinăria nu merge mai departe fără viața umană, fără calitatea părții umane, de aceea trebuie să găsim un echilibru, a atras atenția Conf. Dr. Ovidiu Gavrilovici. 

Conf. Gavrilovici a mai subliniat că această alcătuire duce la dezumanizarea muncii moderne, cu atât mai mult în condiții de criză. Așadar, când mă gândesc la dezumanizare, m-aș gândi și la procese și oportunități de reumanizare: cum pot să aduc oamenii să reflecteze la ei înșiși? Cum construiesc un «picnic la marginea drumului»? Picnic în care nu vreau să evadez, să deviez, să mai folosesc metode de coping față de stresul mare de la muncă, ci să mă pregătesc pentru a face față, să refac resursele de inteligență, imaginație, de a gândi căi să ating obiectivele”. 

Acesta a mai recomandat să Ne gândim la aspecte umanizatorii care redau posibilitatea oamenilor să-și trăiască viața în acord cu valorile lor, să pună mai mult în practică așteptările lor, să-și revizuiască așteptările nepotrivite sau în conflict cu altele care sunt rezonante și posibile, deci, include și procesele de învățare”. 

Reumanizarea prin coaching, mentorat și colaborare 
În viziunea sa, soluția constă în responsabilitatea comună a tuturor actorilor implicați, de la conducere la angajați: Responsabilitatea înseamnă să oferi spațiu, timp și facilitare pentru ca oamenii să se conecteze la ceea ce este important pentru ei. Asta presupune competențe soft – de ascultare, de înțelegere, de acceptare.” 

Conf. Dr. Ovidiu Gavrilovici a adăugat că, dincolo de strategii clasice, am putea include mai mult coaching și mentorat, mai ales când vorbim de persoane care vin din alte domenii, cum ar fi din sectorul public către cel privat. Coaching-ul și mentoratul pot susține tranziția, dar și soluțiile peer-to-peer, microechipele care duc la transformare”. 

Provocările aduse de tehnologie și social media 
Conf. Univ. Dr. Gavrilovici a menționat și impactul noilor tehnologii asupra relațiilor umane: AI oferă ocazii de reumanizare, uneori chiar mai mult decât interacțiunile sociale clasice. Sunt deja studii care arată dependențe incipiente de AI, pentru că oamenii îl percep ca fiind mai politicos, mai îngăduitor decât prietenii lor.Totuși, el a subliniat că procesele de dezumanizare și reumanizare coexistă. Oamenii se vor strădui să rămână oameni și vor căuta resurse pentru a supraviețui, chiar și în forme atipice sau costisitoare”. 

Educație, consiliere și reinventare 
Un alt punct de interes a fost rolul educației și al consilierii școlare în pregătirea tinerilor pentru piața muncii: Copiii noștri nu au destui consilieri școlari bine pregătiți și ajung să aleagă facultăți nepotrivite. Suntem subiecții unui deșert educațional și oamenii se trezesc la maturitate pe traiectorii greșite. Consilierea școlară poate fi o soluție pe termen mediu și lung.” 

În concluzie, Conf. Univ. Dr. Ovidiu Gavrilovici a transmis un mesaj de responsabilitate și adaptare: „Trebuie să ajungem să ne reinventăm, altfel vom fi marginalizați, nu de tehnologii direct, ci de efectele lor asupra relațiilor și cunoașterii. Există o fractură între generații și trebuie să reinventăm firescul, experimentând și reînvățându-ne reciproc.” 

Înregistrarea întâlnirii Piața muncii, între «căutăm personal» și prudență. Urmează disponibilizări în sectorul public. Vor găsi de lucru în mediul privat?, AICI. 

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale. 

Un produs Oameni și Companii, promovat de EventsMax.ro. 

INFOGRAFICE

Cum schimbă tehnologia obiceiurile din companii și piața muncii

Cum schimbă tehnologia obiceiurile din companii și piața muncii

Tehnologia rescrie regulile economiei globale, transformând nu doar modul în care companiile funcționează, ci și structura pieței muncii. Automatizarea, inteligența artificială, digitalizarea proceselor și noile modele de business influențează deciziile manageriale, relația cu angajații și competențele necesare în viitor.

ARTICOLE RECENTE

„Depozite bancare, titluri de stat, acțiuni, aur, cripto? În ce plasăm banii în vremuri cu inflație ridicată și turbulențe în economia globală”, tema dezbaterii CLCC din 24 octombrie

Vineri, 24 octombrie, de la ora 11:00, pe Zoom, te invităm la cea de-a 10-a dezbatere profesională organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Depozite bancare, titluri de stat, acțiuni, aur, cripto? În ce plasăm banii în vremuri cu inflație ridicată și turbulențe în economia globală.”

Retailul modern se concentrează pe orașele mici și medii

România se conturează tot mai puternic ca o piață-cheie de retail în Europa Centrală și de Est, potrivit raportului „ExCEEding Borders Report | Retail parks: Diverse Growth, Shared Momentum”, publicat recent de Colliers. Dacă până acum marile orașe concentrau aproximativ trei sferturi din stocul modern de spații comerciale, astăzi atenția dezvoltatorilor se mută tot mai mult către orașele mici și medii.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA