George Bădescu (AMRCR): Măsurile recente se adaugă unui șir de intervenții anterioare care au afectat direct sau indirect sectorul de retail

aug. 27, 2025 | Comunitatea CLCC

La ora actuală, traiectoria spre care ne îndreptăm nu transmite un sentiment prea încurajator. Măsurile adoptate și cele care urmează a fi menționate în Pachetul 2 de măsuri fiscale au un efect direct asupra persoanelor fizice, atât în calitate de consumatori, cât și de angajați. Aceasta este una dintre declarațiile oferite de George Bădescu, Director Executiv AMRCR – Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, în cadrul celei mai recente dezbateri (CLCC) Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influența asupra companiilor și consumatorilor”.

George Bădescu a subliniat că aceste măsuri afectează direct persoanele fizice, în special pe cele din clasa de mijloc: „Mulți, în acest moment, își pun astfel de întrebări legate de incertitudinea zilei de mâine, mai ales cei din clasa de mijloc sau cu anumite venituri care, dincolo de aceste venituri, sunt angajați în tot felul de alte sarcini (rate la bănci, costul zilnic al vieții, ș.a.). Ar trebui să se asigure o stabilitate asupra funcționării societății.”

Retailul românesc sub presiunea măsurilor fiscale și a supra-reglementării

Sectorul de retail se confruntă cu o acumulare de efecte negative. Conform reprezentantului AMRCR, răspunsurile propuse par să repete tiparele care au generat problemele, ceea ce generează o stare de rezervă: „Răspunsul la această situație pare să fie conturat, în mare parte, în aceeași manieră care a generat contextul actual, ceea ce generează o stare de rezervă. Avem nevoie de abordări care să țină motorul, nu doar în viață, ci să contribuie activ la recuperarea, rezolvarea și gestionarea situației generate de deficit.”

„Modelul economic care ne-a ajutat să recuperăm aceste decalaje a fost în ultima perioadă supus unor ajustări și intervenții care, în loc să-i sporească performanța, au complicat-o. Cred că există resurse necolectate și fluxuri financiare care, dacă ar fi identificate și integrate într-un cadru coerent, ar putea contribui la rezolvarea problemei.”

De la deficit la dezvoltare: nevoia unei viziuni economice constructive

În opinia sa industria românească dispune de resurse nevalorificate, însă abordările actuale, axate pe acoperirea deficitului bugetar prin suprareglementare și presiune fiscală, riscă să blocheze progresul: „Problema constă în modul în care definim obiectivul final. Dacă acesta este doar acoperirea deficitului bugetar, riscăm să rămânem blocați într-o logică de suprataxare, suprareglementare și presiune fiscală, fără a construi o strategie reală de dezvoltare economică, care să ducă spre acea performanță economică pe care ne-o dorim cu toții.”

„În România, în sectorul de retail, 99% dintre angajați sunt români. Relațiile economice dintre companiile cu capital internațional și IMM-urile locale sunt solide și s-au consolidat în timp, generând o interdependență reală între actorii economici. Deși există competitivitate economică, nu este în interesul nimănui să îl elimine pe celălalt. Dimpotrivă, lanțul comercial s-a maturizat, iar relațiile dintre actorii economici s-au consolidat. De aceea susținem ideea unui pact. Credem că, în acest moment, responsabilitatea este esențială. Este nevoie să găsim împreună o soluție pentru a traversa această perioadă dificilă”, a completat George Bădescu.

Comerțul – motor al economiei românești

Comerțul a fost un pilon esențial în creșterea economică a României, datorită capacității sale de adaptare și menținerii echilibrului între ofertă și puterea de cumpărare: „Privind retrospectiv, comerțul a fost unul dintre principalele motoare ale relansării economice a României. Acest sector dispune de profesioniști și expertiză, care urmăresc menținerea ofertei la un nivel compatibil cu puterea de cumpărare — un aspect esențial pentru stabilitatea pieței. Dacă această putere scade atunci, fără îndoială, vor scădea și vânzările.”

„Este un sector extrem de competitiv, iar problemele sunt constante. Totuși, avem capacitatea de a găsi soluții. Nu trebuie să adoptăm o abordare unilaterală, ci să ne uităm cu încredere către mediul decizional, unde liderii au responsabilitatea de a lua decizii bune pentru țară. De la ei așteptăm empatie și responsabilitate”, a concluzionat George Bădescu, Director Executiv AMRCR.

Înregistrarea întâlnirii „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influența asupra companiilor și consumatorilor”, AICI

____

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

Un produs Oameni și Companii, promovat de EventsMax.ro

INFOGRAFICE

Cum schimbă tehnologia obiceiurile din companii și piața muncii

Cum schimbă tehnologia obiceiurile din companii și piața muncii

Tehnologia rescrie regulile economiei globale, transformând nu doar modul în care companiile funcționează, ci și structura pieței muncii. Automatizarea, inteligența artificială, digitalizarea proceselor și noile modele de business influențează deciziile manageriale, relația cu angajații și competențele necesare în viitor.

ARTICOLE RECENTE

„Depozite bancare, titluri de stat, acțiuni, aur, cripto? În ce plasăm banii în vremuri cu inflație ridicată și turbulențe în economia globală”, tema dezbaterii CLCC din 24 octombrie

Vineri, 24 octombrie, de la ora 11:00, pe Zoom, te invităm la cea de-a 10-a dezbatere profesională organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Depozite bancare, titluri de stat, acțiuni, aur, cripto? În ce plasăm banii în vremuri cu inflație ridicată și turbulențe în economia globală.”

Retailul modern se concentrează pe orașele mici și medii

România se conturează tot mai puternic ca o piață-cheie de retail în Europa Centrală și de Est, potrivit raportului „ExCEEding Borders Report | Retail parks: Diverse Growth, Shared Momentum”, publicat recent de Colliers. Dacă până acum marile orașe concentrau aproximativ trei sferturi din stocul modern de spații comerciale, astăzi atenția dezvoltatorilor se mută tot mai mult către orașele mici și medii.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA