IMM România: Inflația mărită afectează competitivitatea IMM-urilor

nov. 13, 2025 | Noutăți

Indicele prețurilor de consum a urcat în octombrie la 9,8%, comparativ cu perioada similară din 2024, iar această inflație mărită afectează întreprinderile mici și mijlocii în mod special prin creșterea costurilor de producție și diminuarea vânzărilor, având ca efect direct scăderea competitivității, atrag atenția reprezentanții IMM România.

‘În condițiile unei rate a inflației de 2,2% la nivelul Uniunii Europene și de aproape 10% în România, întreprinderile românești devin necompetitive pe piața unică. Este necesar să luăm în considerare și măsurile din statele UE, care, în perioade dificile, au implementat programe de susținere a IMM-urilor pentru stimularea investițiilor și reducerea poverii fiscale’, a declarat președintele IMM România, Florin Jianu, citat într-un comunicat al IMM România.

Analiza datelor arată o inflație de 9,8% în luna octombrie 2025 față de octombrie 2024, fapt care afectează IMM-urile în mod special prin creșterea costurilor de producție și diminuarea vânzărilor, având ca efect direct scăderea competitivității. Indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2025 față de octombrie 2024 a înregistrat creșteri în principal la: mărfuri nealimentare: energie electrică – 72,3%, reparații auto, electronice și lucrări foto-16,57%, transport interurban CFR – 18,59%, rutier – 10,05%, servicii poștale – 12,5%, restaurante, cafenele, cantine – 12,6%, plata cazării în unități hoteliere – 9,5%, alte servicii cu caracter industrial -16,91%; mărfuri alimentare: fructe și conserve din fructe -14,96%, fructe proaspete – 22,74%, zahăr, produse zaharoase și miere de albine – 13,27%, se subliniază în comunicat.

Sursa citată menționează că principalele cauze care au generat creșterea inflației sunt: mărirea TVA, începând cu august 2025, care a condus la scăderea puterii de cumpărare a firmelor, reducerea investițiilor și diminuarea consumului; creșterea accizei la combustibil și a prețurilor la energia electrică, ce a contribuit la menținerea inflației aproape de 10% și a determinat creșterea costurilor prețurilor produselor și serviciilor oferite pe piață; nereformarea administrației publice, care generează o creștere a cheltuielilor bugetare (cheltuielile la 9 luni au fost de 569,43 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar veniturile încasate au fost de 466,95 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 12,3% față de anul anterior), rezultând un deficit de 102,47 miliarde lei.

IMM România a evidențiat în Carta Albă a IMM-urilor din România, 2025, principalele măsuri pentru susținerea IMM-urilor, în contextul actual caracterizat de creșterea fiscalității din Pachetul I de reforme, perturbări majore în lanțurile globale de aprovizionare, creșteri substanțiale de prețuri la energie, materii prime, produse și servicii, tranziția spre o economie verde și transformarea digitală. Acestea se referă la: dezvoltarea unui mediu economic stabil – aplicarea de măsuri de politică care să atenueze inflația și revizuirea cadrului de guvernanță economică, vizând planurile fiscale-structurale naționale pe termen mediu, care combină reformele fiscale și politicile investiționale; încurajarea stimulentelor fiscale pentru tranziția verde – tranziția la o economie verde trebuie să se bazeze pe stimulente și susținerea IMM-urilor și nu pe sancționarea acestora; finanțare pentru investiții și dubla tranziție – digitală și verde; debirocratizare și simplificare – o nouă reglementare intră în vigoare doar atunci când o alta a fost scoasă, în paralel cu eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe.AGERPRES

Sursă foto: Facebook, Consiliul National al IMM-urilor din Romania

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Daniel Anghel (FIC): Pachetele fiscale ale Guvernului nu aduc, deocamdată, mari beneficii pe zona de politici de cheltuieli publice

Daniel Anghel (FIC): Pachetele fiscale ale Guvernului nu aduc, deocamdată, mari beneficii pe zona de politici de cheltuieli publice

Guvernul a adoptat două pachete fiscale pentru redresarea deficitului bugetar, însă deocamdată nu vedem că acestea aduc mari beneficii din perspectiva reorganizării sau restructurării zonei de politici de cheltuieli publice, a declarat, vicepreședintele Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, country managing partner PwC România.

Aproape jumătate dintre managerii români anticipează o scădere economică în 2026

Aproape jumătate dintre manageri (41%) anticipează o scădere a economiei românești în 2026, ca urmare a unui context economic și politic dificil, în timp ce alți 27% consideră că economia va rămâne la același nivel, iar 32% se așteaptă la o creștere lentă, relevă un barometru de opinie realizat în rândul managerilor din România în luna octombrie.

EnergIntell 2025: România își consolidează poziția strategică la Marea Neagră

Într-un context geopolitic volatil, marcat de crize, tranziția energetică și de nevoia de independență strategică, România se afirmă tot mai clar ca hub energetic regional al Europei de Sud-Est (SEE), care poate să susțină proiecte strategice de infrastructură și securitate energetică, având un impact transfrontalier. Cu un mix energetic echilibrat — nuclear, hidro, gaze naturale și surse regenerabile — România se află într-un punct de inflexiune între tranziția verde europeană și nevoia de reziliență economică și securitate energetică. Acestea sunt principalele concluzii ale ediției a III-a a Conferinței Internaționale EnergIntell – „Energy Concerns in National Security and Business Intelligence”.

Dobânzile României scad după trecerea Pachetului fiscal #2 de CCR

Prima de risc a României s-a ameliorat, dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei scăzând la cel mai mic nivel din acest an după trecerea de CCR a Pachetului 2 de măsuri fiscale pentru corectarea deficitului bugetar, respectiv după rămânerea în funcție a premierului Ilie Bolojan, în contextul declarării reformei pensiilor speciale ale magistraților ca neconstituțională.

București, Iași, Cluj, Brașov, Ilfov și Prahova sunt județele cu cele mai multe job-uri pentru candidații fără studii superioare și pentru muncitorii calificați și necalificați

Peste 6 milioane de aplicări au venit anul acesta din partea candidaților care nu au studii superioare și care se încadrează în categoria muncitorilor calificați și necalificați. Acest volum de aplicări îi plasează pe loc fruntaș în topul celor mai activi candidați de anul acesta.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA