Într-un context geopolitic volatil, marcat de crize, tranziția energetică și de nevoia de independență strategică, România se afirmă tot mai clar ca hub energetic regional al Europei de Sud-Est (SEE), care poate să susțină proiecte strategice de infrastructură și securitate energetică, având un impact transfrontalier. Cu un mix energetic echilibrat — nuclear, hidro, gaze naturale și surse regenerabile — România se află într-un punct de inflexiune între tranziția verde europeană și nevoia de reziliență economică și securitate energetică. Acestea sunt principalele concluzii ale ediției a III-a a Conferinței Internaționale EnergIntell – „Energy Concerns in National Security and Business Intelligence”.
- Energia a devenit moneda puterii și pilonul securității – aceasta este principala concluzie a participanților la EnergIntell 2025.
- Lideri ai sectorulului energetic, între care George Niculescu (președintele ANRE) și Corneliu Bodea (președintele Centrului Român al Energiei), au subliniat că energia nu mai este doar o resursă, ci un vector strategic al influenței economice și geopolitice.
- Conferința EnergIntell 2025, un laborator de idei între cercetători, profesori, diplomați și decidenți în domeniul energetic și sectoarele conexe, a consolidat rolul României ca platformă de reflecție privind tranziția energetică, tehnologii emergente și interdependența dintre securitatea energetică și cea națională.
- Dezbaterile s-au inserat într-o paradigmă mai amplă de analiză în care capacitatea de anticipare a evoluțiilor, specifică abordării de tip business intelligence, reliefează noi perspective.
Dezbaterile au adus în prim-plan convergența dintre energie, tehnologie, educație, credibilitate instituțională și business inteligence ca fundament al competitivității regionale. Evenimentul a fost organizat ieri de Academia de Studii Economice din București, prin Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), cu sprijinul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, al Centrului Român al Energiei și al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Dimensiunea strategică a energiei și nevoia de protejare a infrastructurii critice și informaționale a fost reliefată de către George Niculescu, președinte ANRE: „Energia nu mai înseamnă doar producție sau transport – ea a devenit un instrument strategic de putere. Într-un context geopolitic marcat de presiuni și dezinformare, securitatea energetică înseamnă și securitate informațională. România trebuie să fie pregătită să-și apere infrastructura critică, dar și percepția publică asupra propriei stabilități.”. Acesta a adăugat că predictibilitatea și încrederea sunt pilonii de bază pentru atragerea investițiilor strategice.
În contextul transformărilor profunde prin care trece sectorul energetic la nivel global, România se confruntă cu provocarea de a-și consolida securitatea energetică, menținând totodată ritmul cu obiectivele de tranziție verde și dezvoltare durabilă.
„România și Europa de Sud-Est se află la intersecția dintre vulnerabilitate și oportunitate. Viitorul energetic nu se mai măsoară doar în capacități instalate, ci în reziliență, cooperare și adaptabilitate. Independența energetică nu este o destinație, ci un proces constant de consolidare a suveranității economice,” a declarat în cadrul evenimentului Daniela Lulache, expert internațional în politici energetice.
Într-un peisaj global marcat de competiția pentru resurse și influență, energia a devenit un element central al echilibrului economic și geopolitic. În acest context, Corneliu Bodea, Președintele Centrului Român al Energiei și CEO al Adrem, a atras atenția asupra importanței valorificării mixului energetic al României ca instrument de consolidare a puterii și independenței economice: „Energia, în toate formele sale, este moneda puterii. Țările care reușesc să o gestioneze eficient vor deține controlul economic și geopolitic al următoarelor decenii.”
Într-o perspectivă care depășește dimensiunea tehnologică a energiei, Mireille Rădoi, fondator EnergIntell și Director General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a evidențiat că progresul energetic al României depinde de capacitatea societății de a integra educația, inovația și colaborarea interdisciplinară: „Discutăm adesea despre megawați, rețele și infrastructuri, dar în centrul acestei ecuații se află ceva mai delicat de construit și greu de apărat: încrederea. Încrederea între state, între instituții, între generații. Tranziția energetică nu este doar una tehnică, ci este una culturală care ne cere să comunicăm și să reducem distanța dintre cunoaștere și înțelegere. Niciun nivel de inovație, nici măcar AI, nu ne va salva dacă nu găsim o cale înțeleaptă de a o materializa spre binele umanității. Sustenabilitatea începe în mintea noastră, înainte de a ajunge pe piață.”
Conferința EnergIntell 2025 a reafirmat faptul că energia este un vector al puterii și stabilității naționale, iar România dispune de resursele, expertiza și poziția strategică necesare pentru a valorifica tranziția energetică, a stimula inovarea și a întări cooperarea regională în domeniu.
Evenimentul a devenit polul acestor preocupări, reunind reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic și ai sectorului energetic, împreună cu invitați din Australia, Belgia, Grecia, Olanda, SUA și Turcia. Menționăm contribuțiile Vicepreședintelui pentru Energie și Infrastructură Atlantic Council – Landon Derentz, Directorului Strategic Analysis Services BV, Erik Elgersma, Excelenței sale, ambasadorul României în Australia, Radu Safta, Directorului Centrului pentru Cercetare și Inovație în Securitate Cibernetică (CCSRI) al Universității RMIT din Australia, Mathew Warren, prorectorului de la Universitatea din Adelaide, Michael Goodsite, profesorului de Politică Internațională de la Universitatea Panteion din Atena, Dimitrios Triantaphyllou, conferențiarului universitar de la Universitatea din Istanbul, Mian Waqar Badshah, conferențiarului Igor Linkov din SUA, precum și a cercetătorului asociat al Institutului Egmont, dr. Bernard Siman, O.B.E.
Noutatea evenimentului rezidă din elaborarea unei rezoluții care cuprinde cele mai importante puncte de vedere și recomandări ale participanților. Concluziile actualei conferințe precum și întrebările pentru viitoarea ediție din 22-23 octombrie 2026, sunt prezentate și moderate de prof. univ. dr. Cristian Bușu, prorector al Academiei de Studii Economice și prof univ dr. Irena Chiru, contributor al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”. Lucrările acestei conferințe cuprind și o vizită de studiu la barajul Paltinu.
„Pe măsură ce înaintăm în timp, să nu uităm că energia este limbajul prin care civilizația își negociază viitorul – iar aici, astăzi, noi suntem reprezentanții ei”, a declarat Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
