„Suprareglementare, suprataxare. Când ce e mult strică”, părerea reprezentanților din zona de retail

apr. 30, 2024 | Comunitatea CLCC

În data de 25 aprilie, CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării a găzduit o nouă dezbatere profesională, cu titlul „Suprareglementare, suprataxare. Când ce e mult strică”. 

Printre invitații care au participat la discuție s-au aflat și reprezentanții zonei de retail, George Bădescu, Directorul Executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și Feliciu Paraschiv, Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR). 

George Bădescu a vorbit despre transpunerea directivelor europene în legislația națională, menționând că de foarte multe ori diferențele sunt considerabile, iar în afară de titlu, sunt foarte puține aspecte similare în textele directivelor. 

„Reglementările care sunt adoptate în cadrul Uniunii Europene au o anumită forță legislativă pe care companiile din România o resimt atât la nivel național, cât și atunci când activează pe piața unică europeană. De foarte multe ori, companiile sunt puse în situația în care au această prevedere legislativă la nivel comunitar, dar și o prevedere la nivel național, care în destul de multe cazuri poate nu seamănă și atunci devin expuse.”  

Decizia de business de a face sau a nu face anumite lucruri devine una foarte dificilă și atunci se constată un soi de blocaj sau o inerție care atrage și un cost suplimentar, pentru că întotdeauna vorbim de o zonă dinamică. Zona aceasta petrol-gaze, dar și retailul este una foarte dinamică și se pierd oportunități într-o zonă foarte concurențială”, prezicează directorul executiv AMRCR. 

George Bădescu a menționat că în zona comunitară se discută din ce în ce mai mult despre a acorda mai multă putere regulamentelor și mai puțină directivelor: „Se poate constata că în loc să aducă o armonizare în zona pieței unice, uneori ajung să fragmenteze decizia, fapt care prezintă repercusiune asupra concurenței economice cu celelalte blocuri mondiale, și nu numai. Practic, adâncesc zona aceasta de concurență nenecesară la nivelul pieței unice europene.”  

„În timp ce în interiorul Uniunii Europene se adoptă măsuri sau reglementări care sunt din ce în ce mai stricte pentru desfășurarea activtății în zona businessului, în zona de mediu, dar și în alte zone nu există aceleași reglementări, iar asta le oferă un avantaj competitiv, care duce la pierderea de eficienței și concurenței pieței europene, comparativ cu alte piețe.” 

George Bădescu consideră că zona industriei necesită o mai bună reprezentare a intereselor la nivel european, dar și național: „Există un dezechilibru în zona de reprezentare, de participare la luarea deciziilor. Trebuie luat în calcul acest dezechilibru din zona europeană și cea națională, unde dinamica și interacțiunea legislativă sunt diferite.” 

În cadrul intervenției sale, Feliciu Paraschiv a abordat tema dezbaterii dintr-o perspectivă națională, prezentând principalele dificultăți cu care s-a confruntat. 

„Consider că orice reglementare este necesară pe sectoare, foarte necesară. În schimb, nu ar trebui să ne gândim cum limitează aceste reglementările și suprareglementări drepturile și libertățile noastre? Nu cumva democrația este afectată? Pentru că intrăm într-o zonă numai de baraje și de legi. 

„În retail suntem compleșiți și bănuiesc că în toate sectoarele sunt oameni compleșiți de suprareglementările acestea”, a precizat Feliciu Paraschiv, afirmând că volumul de date transferabile se complică. 

  „Cardurile de masă au aceleași condiții și costuri ca un card normal.”  

Reprezentantul ANCMMR a subliniat faptul că taxele au crescut și din cauza creșterii CASS-ului la tichetele de masă: „Sunt niște taxe care nu sunt normale și avem două bănci în România care emit tichete de masă fără comision, în sensul că au același comision ca la cardurile normale.  Cardurile emise de cele două bănci au aceleași condiții și costuri ca un card normal de bancă. De ce ar trebui să cumpărăm și de ce cumpără România de la trei firme de tichete de masă, unde comisioanele se încadrează undeva între 4 și 5%? Statul cumpără tichete de masă de la una dintre firmele acestea și cheltuie 3-4% din toată cheltuiala bugetară cu tichetele de masă aferente angajațiilor statului, când ar putea să cumpere de la una din aceste două bănci fără comision de 5%. 

„Probabil știți că tensiunele astea se acumulează și trebuie făcută o revoluție, o grevă fiscală, ca să se reseteze sistemul. Nu mergem în direcția bună, totul este ultra-reglementat, totul e reglementat.”  

În finalul intervenției sale, Feliciu Paraschiv a susținut ideea unei singure taxe: Normal ar trebui să fie o singură taxă. Statul ar trebui să aibă, cum există și în business, un instrument care se numește price killer și care nu face decât să taie din costuri.”   

Înregistrarea întâlnirii „Suprareglementare, suprataxare. Când ce e mult strică”, AICI .

***

Reuniunile CLCC

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

Cum a evoluat piața muncii în 2024?

2024 a fost un an al prudenței pe piața muncii, în care angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi, dar și în care candidații au fost foarte activi în a-și căuta un nou loc de muncă, în condițiile în care au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de aplicări, potrivit datelor din cea de-a 9-a ediție a raportului anual Review & Trends realizat de eJobs România.

Au fost semnate trei noi contracte de investiţii în infrastructura de turism

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a semnat contractele de finanţare în cadrul Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Masterplanul investiţiilor în turism pentru proiecte în domeniul turismului depuse de Consiliul Judeţean Călăraşi, Primăria municipiului Reşiţa şi Primăria oraşului Borsec, informează ministerul de resort printr-un comunicat.

Cristina Chiriac (CONAF): Este important să ne gândim ce avem de făcut în 2025, astfel încât să nu intrăm într-o recesiune economică

„România trebuie să reducă cheltuielile publice, în special din zona celor neproductive pentru a evita o posibilă recesiune economică în 2025, să crească eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evite supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Înapoi la economie. Cum văd antreprenorii anul 2025.”

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA