Creșterea prețului la gaze și energie electrică, a fost prezentat ca fiind rezolvată odată cu Legea Consumatorului Vulnerabil. În spațiul public a fost rostogolită acestă speranță, consumatorii fiind amăgiți (încă o dată) cu soluția miraculoasă identificată: Legea Consumatorilor Vulnerabili. Aceasta este absolut necesară, doar că se adresează, unei minorități de consumatori care se găsesc într-o avansată sărăcie energetică. Timid, în plină răcire accentuată a vremii, a apărut un proiect de lege privind subvenționare a unei părți din factura de energie electrică și gaze naturale.
Analizând exclusiv din perspectiva ajutoarelor bănești cele două legi, ne găsim în situația în care români cei mai săraci energetic vor primi mai puțini bani decât cei cu venituri mai ridicate.
| Venit lunar cuprins între (lei/membru familie) | Ajutoare bănești pentru consumatorii vulnerabili (lei/luna de iarna) | Ponderea din factura lunară de gaz acoperită cu ajutoarele pentru Consumatorul Vulnerabil (considerând un consum mediu lunar) | |
| Casa | Apartament 2 camere | ||
| 0-200 | 250 | 28% | 57% |
| 200-320 | 225 | 26% | 51% |
| 320-440 | 200 | 23% | 45% |
| 440-560 | 175 | 20% | 40% |
| 560-680 | 150 | 17% | 34% |
| 680-920 | 125 | 14% | 28% |
| 920-1040 | 100 | 11% | 23% |
| 1040-1160 | 75 | 9% | 17% |
| 1160-1280 | 50 | 6% | 11% |
| 1280-1386 | 25 | 3% | 6% |
Majoritatea consumatorilor vulnerabili din România se găsesc în intervalul indicat cu roșu în tabel, adică urmează să primească între 25-100 lei pe lună ajutoare bănești conform Legii Consumatorului Vulnerabil, ceea ce le acoperă în medie, între 3-11% din facturile de gaze pentru o casă și între 6-23% din facturile de gaze pentru un apartament cu 2 camere. De precizat că aceștia urmează să achite în iarnă cca. 880 lei/lună (în plus cca. 360 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la o casă și cca. 440 lei/lună (în plus cca. 180 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la un apartament.
În conformitate cu proiectul de OUG privind subvenționarea consumatorilor de gaze, alții decât cei vulnerabili, acestora li se va achita 25% din contravaloarea facturii de gaze (exclusiv TVA), ceea ce face ca un consumator de gaze, indiferent de cât câștigă, să beneficieze de situația în care locuiește într-o casă, de cca 220 lei/lună sau cca 110 lei/lună dacă locuiește într-un apartament de 2 camere.
Spre exemplificare:
Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană nevulnerabilă, în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul mediu net în România (în luna iulie 2021, salariul mediu net a fost de 3545 lei/lună), acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 220 lei/lună, respectiv să achite cca. 660 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca.18,6% din căștigurile sale lunare.
Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană vulnerabilă în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul net de 1050 lei/lună în România, acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 75 lei/lună, respectiv să achite cca. 805 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca.76,6% din căștigurile sale lunare.
În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai mare, cu atât mai favorabilă îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze:
| Suprafata (mp) | 80 | 100 | 120 | 150 | 180 | 200 | 250 | 260 |
| Ponderea subvenției raportata la venitul mediu net din Romania (3545 lei/luna iulie 21) | 6% | 7% | 9% | 11% | 13% | 15% | 19% | 19% |
În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai puțin eficientă, cu atât mai favorabilă îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze:
| Clasa energetică (se consideră o casă de 120 mp) | A | B | C | D | E | F |
| Ponderea subvenției raportata la venitul mediu net din Romania (3545 lei/luna iulie 21) | 3% | 4% | 6% | 9% | 13% | 19% |
Astfel, se impune o analiză antentă a acestei abordări astfel încât să se ajungă ca de acest efort să beneficieze consumatorii care întradevăr au nevoie de acești bani (fără a stimula risipa) și să nu fie doar un alt mod de a alimenta profiturile unor furnizori.
Analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.
