Asociația Energia Inteligentă: Subvenții speciale, pentru consumatori speciali

sept. 30, 2021 | Noutăți

Creșterea prețului la gaze și energie electrică, a fost prezentat ca fiind rezolvată odată cu Legea Consumatorului Vulnerabil. În spațiul public a fost rostogolită acestă speranță, consumatorii fiind amăgiți (încă o dată) cu soluția miraculoasă identificată: Legea Consumatorilor Vulnerabili. Aceasta este absolut necesară, doar că se adresează, unei minorități de consumatori care se găsesc într-o avansată sărăcie energetică. Timid, în plină răcire accentuată a vremii, a apărut un proiect de lege privind subvenționare a unei părți din factura de energie electrică și gaze naturale.

Analizând exclusiv din perspectiva ajutoarelor bănești cele două legi, ne găsim în situația în care români cei mai săraci energetic vor primi mai puțini bani decât cei cu venituri mai ridicate.

Venit lunar cuprins între (lei/membru familie) Ajutoare bănești pentru consumatorii vulnerabili (lei/luna de iarna) Ponderea din factura lunară de gaz acoperită cu ajutoarele pentru Consumatorul Vulnerabil (considerând un consum mediu lunar)
Casa Apartament 2 camere
0-200 250 28% 57%
200-320 225 26% 51%
320-440 200 23% 45%
440-560 175 20% 40%
560-680 150 17% 34%
680-920 125 14% 28%
920-1040 100 11% 23%
1040-1160 75 9% 17%
1160-1280 50 6% 11%
1280-1386 25 3% 6%

Majoritatea consumatorilor vulnerabili din România se găsesc în intervalul indicat cu roșu în tabel, adică urmează să primească între 25-100 lei pe lună ajutoare bănești conform Legii Consumatorului Vulnerabil, ceea ce le acoperă în medie, între 3-11% din facturile de gaze pentru o casă și între 6-23% din facturile de gaze pentru un apartament cu 2 camere. De precizat că aceștia urmează să achite în iarnă cca. 880 lei/lună (în plus cca. 360 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la o casă și cca. 440 lei/lună (în plus cca. 180 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la un apartament.

În conformitate cu proiectul de OUG privind subvenționarea consumatorilor de gaze, alții decât cei vulnerabili, acestora li se va achita 25% din contravaloarea facturii de gaze (exclusiv TVA), ceea ce face ca un consumator de gaze, indiferent de cât câștigă, să beneficieze de situația în care locuiește într-o casă, de cca 220 lei/lună sau cca 110 lei/lună dacă locuiește într-un apartament de 2 camere.

Spre exemplificare:

Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană nevulnerabilă, în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul mediu net în România (în luna iulie 2021, salariul mediu net a fost de 3545 lei/lună), acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 220 lei/lună, respectiv să achite cca. 660 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca.18,6% din căștigurile sale lunare.

Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană vulnerabilă în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul net de 1050 lei/lună în România, acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 75 lei/lună, respectiv să achite cca. 805 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca.76,6% din căștigurile sale lunare.

În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai mare, cu atât mai favorabilă îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze:

Suprafata (mp) 80 100 120 150 180 200 250 260
Ponderea subvenției raportata la venitul mediu net din Romania (3545 lei/luna iulie 21) 6% 7% 9% 11% 13% 15% 19% 19%

În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai puțin eficientă, cu atât mai favorabilă îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze:

Clasa energetică (se consideră o casă de 120 mp) A B C D E F
Ponderea subvenției raportata la venitul mediu net din Romania (3545 lei/luna iulie 21) 3% 4% 6% 9% 13% 19%

Astfel, se impune o analiză antentă a acestei abordări astfel încât să se ajungă ca de acest efort să beneficieze consumatorii care întradevăr au nevoie de acești bani (fără a stimula risipa) și să nu fie doar un alt mod de a alimenta profiturile unor furnizori.

Analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA