România, printre țările cu cele mai mici salarii minime brute pe economie din UE

dec. 18, 2024 | Infografice

România continuă să se numere printre ţările Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute pe economie, de 743 euro (aproximativ 3.700 lei) în semestrul al doilea al anului 2024, potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
În semestrul al doilea al anului 2023, salariul minim brut pe economie în România era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei).

„Ţara noastră se află în 2024 aproape de nivelurile salariilor minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) şi Letonia (700 de euro) Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România se va majora la 4.050 lei/lună, faţă de 3.700 lei cât este în prezent, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în luna noiembrie 2024. Salariul minim net, adică ceea ce angajatul primeşte în mână, va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună (cu deducerea de 300 lei valabilă în prezent), cu 212 lei mai mult decât la finalul anului 2024”, susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.

În ultimii zece ani, România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim din Uniunea Europeană, în medie de +13,7%, pe an, urmată de Lituania (+12.3%) şi de Bulgaria (+10.6%). În luna iulie 2024, România se plasa în grupa ţărilor cu salariul minim brut în preajma sumei de 1.000 euro ( grupa 2 conform datelor Eurostat, de aproximativ 5.000 lei) alături de ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Cu toate acestea, nivelul salariului minim în România este mai mic în comparaţie cu alte ţări din centrul şi estul Europei, precum Croaţia (840 euro), Estonia (820 euro), Lituania (924 euro), Polonia (997 euro), Slovenia (1.253 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute sunt înregistrate în ţări vest-europene precum Luxemburg (2570 euro), Ţările de Jos (2.134 euro), Irlanda (2.146 euro), Belgia (2.070 euro) şi Germania (2.054 euro).

În ciuda majorărilor constante, salariul minim net rămâne insuficient pentru a acoperi nevoile unui trai decent în România. Potrivit calculelor actualizate ale coşului minim pentru un trai decent, realizate de Fundaţia Friedrich Ebert în colaborare cu Syndex România, valoarea coşului minim de consum pentru luna septembrie 2024 se ridică la 10.450 lei pe lună pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii, iar pentru o persoană adultă singură, la 3.972 lei pe lună.

De la aderarea la Uniunea Europeană până în 2022, România s-a clasat în general pe locul al doilea în topul ţărilor cu cel mai mic salariu minim din UE, după Bulgaria. Începând cu 2024, se observă o uşoară apropiere de ţările din Europa Centrală şi de Est. Cu toate acestea, politica salariului minim din România are particularităţi care dezavantajează salariaţii. În prezent, salariul minim nu este stabilit în funcţie de ramura industrială, nivelul de pregătire profesională sau vechimea în muncă a angajaţilor.

Datele recente nu oferă o imagine clară asupra sectoarelor în care lucrează cei mai mulţi angajaţi remuneraţi la nivelul salariului minim. Totuşi, studiile anterioare care au fundamentat politica salariului minim din 2016 indică faptul că aceste sectoare includ industria prelucrătoare, comerţul (atât cu ridicata, cât şi cu amănuntul), repararea autovehiculelor şi motocicletelor, hotelurile şi restaurantele. Angajaţii din aceste domenii au fost printre cei mai afectaţi de pandemia de COVID-19, fiind adesea primii trimişi în şomaj tehnic.

Evoluţia numărului contractelor de muncă plătite la nivelul salariului minim arată o creştere semnificativă în ultimii ani. Dacă în 2011 erau înregistrate aproximativ 450.000 de astfel de contracte, numărul lor a crescut constant, ajungând la 1,95 milioane (37% din totalul contractelor) în 2017 şi la 2,8 milioane (46%) în 2018. Pentru 2025, Guvernul a estimat că aproximativ 1,8 milioane de angajaţi vor beneficia de politica salariului minim.
Potrivit sursei citate, în ultimii 35 de ani, politica salariului minim a influenţat puternic strategia de dezvoltare a României, însă ţara a rămas constant printre ultimele poziţii din Europa, indiferent de creşterile economice înregistrate. La nivel european, politica salariului minim este reglementată prin Pilonul European al Drepturilor Sociale, principiul 6, care prevede salarii minime adecvate pentru un trai decent. În 2022, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat Directiva (UE) 2022/2041, care urmăreşte să îmbunătăţească condiţiile de muncă în UE prin stabilirea unui cadru comun pentru adecvarea salariilor minime legale.

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Adrian Voican (ANAT): A lua voucherele de vacanță este o crimă economică împotriva dezvoltării; trebuie să le repunem la loc

A lua voucherele de vacanță, acest catalizator al industriei, cred că este o crimă economică împotriva dezvoltării și trebuie să le punem la loc, poate într-un format mai deștept care să ajute și angajații din domeniul privat, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican.

Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global

După mai mult de un deceniu de cooperare fiscală globală, se conturează din ce în ce mai clar o revenire a competiției fiscale, pe fondul unor noi tensiuni comerciale care perturbă lanțurile de aprovizionare în timp real, se arată în cel mai recent raport EY privind perspectiva strategiilor fiscale la nivel global. Avansul accelerat în tehnologie impactează, la rândul său, piețele financiare mondiale, adăugând o anumită marjă de incertitudine economică.

„Turismul în 2025, o nouă încercare”, tema dezbaterii CLCC din 24 aprilie

Pentru industria turistică, la vechile probleme, cum ar fi lipsa forței de muncă și numărul redus al turiștilor străini, se adaugă altele noi, cum sunt creșterea fiscalității și scăderea valorii tichetelor de vacanță. Care este strategia de creștere a operatorilor din turism? Cum se adaptează la noile condiții? Te invităm să aflăm împreună pe 24 aprilie, începând cu ora 11.00, în cadrul unei noi dezbatere profesionale digitale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Turismul în 2025, o nouă încercare”.

Expansiunea comerțului online impulsionează piața logistică și industrială din România

România se află într-un proces accelerat de transformare a pieței de e-commerce, generând o cerere tot mai mare pentru spații logistice și industriale. Conform raportului „Quo Vadis E-commerce” realizat de Cushman & Wakefield, comerțul online continuă să fie un motor de creștere pentru sectorul industrial și logistic, generând oportunități semnificative pentru dezvoltatori și investitori.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA