România, din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE

oct. 25, 2023 | Noutăți

România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi, se arată într-un articol realizat de Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

Conform acestuia, România îşi adânceşte pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 faţă de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport.

„În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA pentru că această taxă este cea mai susceptibilă de a fi fraudată şi, în acelaşi timp, este printre principalele resurse ale bugetului european. Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă. Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanţă al ţării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României. Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităţilor pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA”, explică Daniel Anghel.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. CE notează că decalajul a rămas mare, în ciuda condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformităţii.
Per total, între 2013 şi 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 şi cu încă un punct procentual în 2017. Această scădere nu a avut însă un impact vizibil asupra evoluţiei decalajului de conformare.

Cele mai mici deficite de TVA le înregistrează Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).

Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de CE ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate şi cele efectiv încasate la bugetele statelor. AGERPRES

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Adrian Voican (ANAT): A lua voucherele de vacanță este o crimă economică împotriva dezvoltării; trebuie să le repunem la loc

A lua voucherele de vacanță, acest catalizator al industriei, cred că este o crimă economică împotriva dezvoltării și trebuie să le punem la loc, poate într-un format mai deștept care să ajute și angajații din domeniul privat, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican.

Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global

După mai mult de un deceniu de cooperare fiscală globală, se conturează din ce în ce mai clar o revenire a competiției fiscale, pe fondul unor noi tensiuni comerciale care perturbă lanțurile de aprovizionare în timp real, se arată în cel mai recent raport EY privind perspectiva strategiilor fiscale la nivel global. Avansul accelerat în tehnologie impactează, la rândul său, piețele financiare mondiale, adăugând o anumită marjă de incertitudine economică.

„Turismul în 2025, o nouă încercare”, tema dezbaterii CLCC din 24 aprilie

Pentru industria turistică, la vechile probleme, cum ar fi lipsa forței de muncă și numărul redus al turiștilor străini, se adaugă altele noi, cum sunt creșterea fiscalității și scăderea valorii tichetelor de vacanță. Care este strategia de creștere a operatorilor din turism? Cum se adaptează la noile condiții? Te invităm să aflăm împreună pe 24 aprilie, începând cu ora 11.00, în cadrul unei noi dezbatere profesionale digitale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Turismul în 2025, o nouă încercare”.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA