Clusterele de inovare, așa cum este și TEC, sunt structuri sau grupuri organizate de părți independente (întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mari, organizații de cercetare și diseminare a cunoștințelor, organizații non-profit,  alți operatori economici afiliați, autorități publice relevante etc.), concepute pentru a stimula activitatea inovatoare și pentru promovarea utilizării în comun a echipamentelor și schimbului de cunoștințe de specialitate, prin contribuții efective la transferul de cunoștințe, stabilirea de contacte, diseminarea informațiilor și colaborarea între întreprinderi și alte organizații din cluster. Sunt explicațiile în legătură cu acest concept, date de Rodica  Lupu, Director Cluster TEC și CEO Loop Operations, în cadrul webinarului Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), desfășurat online, pe 4 martie, având ca temă: ”Impactul proiectelor de construcții asupra dezvoltării economice”.

Digitalizarea, temă transversală

”Principalul nostru obiectiv este creșterea competitivității în industria construcțiilor din România, dar avem multe alte sub-obiective cu care lucrăm. Digitalizarea este o temă transversală, în domeniile noastre de acțiune. Implementarea BIM (Building Inovation Modeling) pentru noi este un proiect important, un proiect distinct. Generarea de programe de formare la toate nivelele de calificare, cu accent pe digitalizare și inovare. Generarea de proiecte de cercetare/inovare, în parteneriat cu universități și institute de cercetare. Ne dorim dezvoltarea unui incubator de afaceri inovative în construcții, dar și a unui centru de transfer tehnologic. Finanțarea sectorului din fonduri europene, prin proiecte naționale și internaționale. Și, nu în ultimul rând, internaționalizare, prin parteneriate realizate cu organizații umbrelă sau chiar cu companii din alte țări europene, de pe piețe care sunt de interes pentru industria din România”, a arătat Lupu.

Unde-s mulți, puterea crește

”Aș vrea însă să menționez că IMM-urile, acționând independent, pot foarte puțin să asigure un nivel de predictibilitate și de avans tehnologic strategic, care să le asigure competitivitate pe termen lung. În același timp, politicile publice pot fi influențate, doar prin acțiune comună”, a mai spus Lupu.

În ceea ce privește nevoia de capital uman bine specializat și pregătit pentru industrie, aceasta spune că nivel de educație necesar se poate obține doar prin parteneriat

Alte beneficii: ”Clusterele au rolul de a aborda piețe noi și de a facilita accesul pe piețe noi. S-a tot vorbit despre politicile publice și despre cât de importantă este acțiunea comună, pentru a influența politicile publice. Fiind parte dintr-un cluster, accesul la informație și la finanțare este net superior și mult mai rapid. Clusterele aduc în cultura organizațională un plus, pentru a putea inova mai bine și mai eficient. Clusterul în sine este o structură suport, ce oferă acces la alte structuri suport naționale sau europene.”

Fundament: spirală cvadruplă a inovării

”Totul s-a fundamentat pe această spirală cvadruplă a inovării. La un moment dat, aceasta era triplă, dar s-a constatat că inovarea se poate realiza, doar în ecosisteme, și anume, în ecosisteme care sunt active și în care participă simultan toate cele 4 tipuri de medii: mediul privat; mediul de inovare și cercetare, care înseamnă universități, institute de cercetare, platforme colaborative de acest tip; mediul public, adică Guvernul, instituțiile publice și alte instituții de acest tip; și mediul asociativ, care poate fi reprezentat de tot felul de asociații, ce pot fi ale companiilor, dar și ale societății civile, cu care trebuie să interacționăm și de la care primim input, cu privire la nivelul de inovare”, a explicat Directorul.

Cine face parte din Clusterul TEC

Clusterul TEC este format din 11 IMM-uri ale lanțului valoric al industriei, din mediul de cercetare, Universitatea Tehnică de Construcții București, iar, din mediul asociativ, FPSC și CSC. ”Între timp, se alătură și alte structuri asociative, care devin fie membre ale clusterul-ui, fie asociați suport. Iar, din mediul public, am demarat discuții cu diferite autorități, dar nu am hotărât încă pe care dintre autoritățile relevante dorim să le avem membre în cluster; dialog avem deschis atât cu autorități centrale, cât și cu cele locale. Alături de membrii fondatori, se află deja numeroase organizații de facilitare și organizare și, din toate cele patru medii, avem solicitări de adeziuni”, a mai explicat Rodica Lupu.

Eficiență dovedită de studii

Aceasta a invocat un studiu făcut de Comisia Europeană pe 51 de industrii, care a arătat creșterea de 4,67%, în regiunile de dezvoltare, în care există clustere cu un nivel mediu de eficiență. ”Din păcate, în Europa nu există nici un cluster în construcții, care să fie la un nivel de dezvoltare și eficiență mare, ci doar cu nivel mediu și redus. Între regiunile în care nu există clustere și cele în care există clustere cu un nivel mediu de performanță, deja vorbim de o diferență de creștere de circa 30%, pe o perioadă de 7 ani”, a mai spus Lupu.

Webinar marca CLCC

Dezbaterea moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, a vizat situația construcțiilor, în condițiile restricțiilor impuse de pandemie, provocările acestei perioade, soluțiile și tehnologiile folosite pentru a răspunde nevoilor clienților, dar și impactul acestui sector asupra dezvoltării economice.

Evenimentul a fost organizat de CLCC (for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică), în parteneriat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale, promovarea concurenței loiale, a imaginii constructorilor și rolului lor în societate.