Raul Pop, Expert legislația mediului: Cea mai mare vulnerabilitate a Sistemul de Garanție-Returnare este ingerința politică

apr. 19, 2022 | Evenimente

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), așa cum a explicat Raul Pop, Expert legislația mediului, în cadrul întâlnirii CLCC din luna martie, ce a avut ca temă principală de discuție Managementul deșeurilor,  este o modalitate prin care diferitele părți angrenate în lanțul producător-consumator-reciclator organizează un sistem de returnare voluntară a ambalajelor, fie că sunt de unică folosință, fie că sunt reutilizabile, prin folosirea unui stimulent financiar (garanție).

„Sistemul de Garanție–Returnare este un sistem extrem de ambițios și complex, este unicul proiect cu privire la deșeuri care se află pe linie dreaptă. Tot cu privire la gestionarea deșeurilor, mai este și un capitol din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), dar care, momentan, nu este foarte bine clarificat”, a precizat Raul Pop, expert legislația mediului, în cadrul întâlnirii online.

Conform celor declarate de expert, Sistemul de garanție-returnare (SGR) este vedeta perioadei, însă, cea mai mare vulnerabilitate, a SGR-ului și a oricărui sistem național, este ingerința politică. „Este esențial pentru sistemul de garanțiere-returnare să aibă flexibilitate, să poată să-și ia deciziile pe cifre, pentru că este un sistem administrat privat. SGR-ul are cele mai mari șanse de reușită la o performanță foarte bună dacă este lăsat să-și facă treaba în mod profesionist. O problematică care ne preocupă pe toți este termenul intrării în operare a SGR-ului, deoarece mai sunt foarte multe detalii legislative de clarificat, precum și provocări, în special în partea internă, cea de guvernanță – cine și de ce răspunde, practic responsabilitățile punctuale, ca de exemplu, tot ceea ce înseamnă tentația fraudei, corectitudinea informațiilor care vin de la producător, atribuțiile Statului cu privire la producătorii care nu joacă fair-play în acest sistem, partea de protejare a informațiilor comerciale, etc.

În acest moment, SGR-ul se află pe masa Guvernului care trebuie să găsească o formă legală, prin care Ministerul Mediului să devină acționar în această conjunctură inedită în care se găsește ca acționar minoritar într-o entitate privată. Ulterior, Ministerul Mediului va trebui să licențieze operatorul ca acesta să poată să funcționeze. Este important ca toată lumea să înțeleagă că suntem pe linie dreaptă, cu acest model de organizație și de sistem logistic, și că trebuie să ne concentrăm să-l facem să fie operațional.”, a explicat expertul.

Totodată, urgențele mediului, așa cum a afirmat și invitatul special, sunt: intrarea în vigoare a taxei pentru ambalajul de plastic nereciclat, care va crea niște emoții în piață, în momentul în care Guvernul o va comunica public. „România plătește o taxă de 80 eurocenți pentru fiecare kilogram de plastic nereciclat, către Comisia Europeană. De când au apărut aceste constrângeri și ambiții legate de reciclarea plasticului, în principal, dar și a reciclării ambalajelor, în general, toți actorii implicați caută soluții în acest sens.”,  a mai declarat Raul Pop.

Pe zona de deșeuri, în special în România, există particularități foarte concrete. Sunt milioane sau mii de tone de lucruri care trebuie cărate, colectate, finanțate, raportate și într-un final ele trebuie eliminate, reduse sau optimizate. În acest sens, există câteva instrumente care se mai pot îmbunătăți, iar principalul instrument este recunoașterea ambalajului în baza codului de bare.

Un alt aspect important dezbătut a fost taxa de habitat care se află într-o fază tot de pregătire ca și SGR-ul. „Faptul că taxa de habitat se mișcă este o realitate legitimă a pieței, dacă se schimbă structura de costuri se schimbă și structura de venituri pentru a acoperi aceste costuri.”

Legat de deșeuri, ne aflăm într-un context în care lucrurile se schimbă accelerat, se vor vedea atât la cetățean, cât și la industriile care sunt implicate, presiunile de la Uniunea Europeană sunt foarte insistente și noi va trebui să recuperăm repede niște ani printr-o legislație bine pusă la punct și o mai bună organizare”, a concluzionat expertul de mediu, Raul Pop.

 

Înregistrarea întâlnirii MANAGEMENTUL DEȘEURILOR. STADIUL SISTEMULUI DE GARANȚIE-RETURNARE, poate fi urmărită integral AICI.

 

Întâlnirea a fost organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Raul Pop – Expert legislația mediului, Cofondator Coaliția pentru Economie Circulară – CERC; Julia Leferman – Director executiv, Asociația Berarii României; Dragoș Doru – Director general, CANPACK România; Cezar Păun – Director general, Koshin România; Feliciu Paraschiv – Vicepreședinte, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA