Două linii majore ar trebui să constituie prioritățile pe termen scurt ale României, în sectorul energetic, potrivit lui Radu Dudău, Cofondator și Director Energy Policy Group, Consilier Personal al Ministrului Energiei, însărcinat cu coordonarea elaborării Strategiei Energetice a României – 2016-2030, Conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București. Acestea sunt: implementarea corectă a PNRR-ului, ce presupune existența unor proiecte de calitate, know-how, capacitate administrativă și o atenție sporită pentru valorificarea mult mai bună și la timp a instrumentelor financiare europene pentru investiții în sectorul energetic, după cum a arătat Consilierul Ministrului Energiei, în cadrul întâlnirii de joi, 27 ianuarie, a comunității CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu tema ”Energia în 2022: Noua tranziție. Încrederea consumatorilor și proiectele industriei”.
Plafonarea prețurilor nu este modalitatea optimă de intervenție
”În ceea ce privește energia, în prezent, toate discuțiile sunt consumate de măsurile de subvenționare, de plafonare, compensare, pe care le introduce Guvernul din nou și sperăm să funcționeze mai eficient, de data aceasta. Plafonarea prețurilor nu este modalitatea optimă de intervenție, dar, din motive de simplitate, conveniență, poate chiar și de facilitate administrativă, nu există o abilitate mare de introducere a unor măsuri nuanțate, targetate, care să presupună multă pregătire, deci această variantă suboptimală va funcționa. Din perspectivă strategică, sectorul energetic are nevoie de o nouă clarificare strategică deoarece, pe de-o parte, această viziune a pactului verde european a adus ținte noi, mult mai ambițioase, pentru care niciunul dintre documentele strategice actuale nu mai este adaptat, pe de altă parte, am anunțat noi investiții potențiale, în sectoare cheie, în zona de gaze naturale”, a mai arătat Dudău.
Criză de durată limitată
Directorul Energy Policy Group a vorbit și despre criza din acest sector: ”Într-un tablou mai general, avem o criză de durată limitată, pentru care mă tem că nu există soluții imediate. Ar putea fi modalități mai țintite, mai inteligente de acțiune, dar capacitatea administrativă a statului român este limitată. Pe termen lung, cauzele crizei sunt mult mai profunde, fiind vorba de pasivitate, inactivitate, incompetență de ani de zile, lipsa investițiilor și consum al energiilor pe mize mici.”
Anul 2022, o oportunitate pentru tranziția verde
În opinia acestuia, alte chestiuni urgente care trebuie discutate sunt cele referitoare la sectorul de încălzire, care trebuie decarbonat. În plus, ”pentru o nouă viziune strategică, o oportunitate este chiar anul 2022, când se va face o actualizare a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, care va fi depusă la Comisie, în anul 2023”.
”Este o tranziție verde, către un sistem energetic bazat pe surse și consum de energie fără emisii de carbon și, în acest sens, sunt mobilizate sume importante europene, politicile, țintele și întreg sistemul de reglementări fiind orientate în această direcție. Este imperios necesar ca noi, ca stat membru, autoritățile competente, să avem o bună înțelegere, să fim foarte implicați în negocierea pachetului de Fit for 55, pentru că țintele sunt extrem de ambițioase. Este o mare miză de aliniere la o nouă generație tehnologică, la o schimbare în profunzime a întregii economii, iar noi avem o șansă pe care ar fi bine să o folosim”, a mai spus Radu Dudău.
CLCC reunește aproximativ 2000 de companii care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică.
