Laurian Lungu, analist economic: Economia începe din nou să se bazeze pe consum

ian. 4, 2022 | Evenimente

După căderea bruscă din trimestrul II al anului 2020, economia a avut un trend descendent, iar în trimestrul al doilea al acestui an, am ajuns la același nivel de creștere ca cel de dinaintea pandemiei. Concluzia analistului economic Laurian Lungu este, însă, că economia intră din nou într-o tendință descrescătoare.

„Investițiile au avut un aport negativ la creșterea economică. Economia începe din nou să se bazeze din ce în ce mai mult pe consum, deși, în viitor se așteaptă ca investițiile să crească din nou datorită fondurilor care intră din PNRR”.

Conform celor explicate de analistul economic, în 2021 a avut loc o creștere excesivă a ratei inflației, lucru care va avea un impact semnificativ în economie în următoarele trimestre. Creșterile prețurilor produselor industriale se vor transfera, implicit, în economie.

„Există incertitudini foarte mari legate de viziunile variabilelor macro: PIB, inflație, rata șomajului, deficit bugetar, datoria publică bruta și deficit cont curent. Un  aspect  important îl  constituie  creșterea într-un  mod îngrijorător  a  datoriei  publice,  dar  mai  ales creșterea  ratelor  dobânzilor  pe  piețele  internaționale,  practic  ne împrumutăm  mai  mult  astăzi,  față de cât ne împrumutam în urmă cu câteva luni”, a declarat specialistul.

Banca Centrală a Statelor Unite ale Americii intenționează să accelereze politica de întărire, cu alte cuvinte nu va mai tipări așa mulți bani și implicit vor crește dobânzile în toată lumea.

„Și în 2022 ne vom confrunta cu o creștere a prețurilor la diverse bunuri și servicii, cel mai  probabil, încă din ianuarie. De asemenea vor crește și salariile, iar lucrul acesta va alimenta inflația; taxele vor crește și ele la rândul lor. PNRR este unica sursă importantă de intrări de fluxuri de capital în țară”, a fost concluzia analistului economic Laurian Lungu, invitat special în cadrul întâlnirii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, în luna decembrie.

Înregistrarea întâlnirii ECONOMIA ROMÂNEASCĂ: RETROSPECTIVĂ ȘI PROIECȚII PENTRU 2022, poate fi urmărită integral AICI.

Întâlnirea a fost organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Laurian Lungu – Analist economic, Co-fondator Consilium Policy Advisors Group – CPAG; Doru Dragomir – Președinte Camera de Comerț Bilaterală România – Bulgaria; Adrian Sandu – Secretar General, Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM; Călin Ile – Președintele Federației Industriei Hoteliere din România – FIHR; Radu Tănase – Membru Consiliului Director HORA România; Feliciu Paraschiv – Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR; Raul Pop – Expert mediu, Co-Founder Coaliția pentru Economie Circulară – CERC.

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Georgiana Iancu: România vrea e-Factura fără ca beneficiarii să-şi mai dea acordul să primească facturile în format electronic

„Principalul motiv pentru care România a solicitat derogare din partea Consiliului Uniunii Europene pentru aplicarea sistemului e-Factura este ca beneficiarii să nu-şi mai dea acordul pentru a primi facturile în format electronic”, a declarat Georgiana Iancu, Partener şi Liderul Departamentului de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, Ernst&Young.

România, din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE

România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA