Iulian Cristache, Expert în politici educaţionale: Elevii care participă la învăţământul dual au o şansă mai mare de angajare după finalizarea studiilor

sept. 26, 2024 | Comunitatea CLCC

„Elevii care participă la învăţământul dual au o şansă mai mare de angajare după finalizarea studiilor faţă de cei care nu aleg acest sistem, însă pentru dezvoltarea lui este nevoie de politici publice la nivelul Guvernului care să încurajeze dezvoltarea sectorului privat”, a declarat Iulian Cristache, Expert în politici educaţionale, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Cum facem saltul la o economie cu valoare adăugată? Investind în educație și formare profesională”, desfășurată în 28 septembrie.

“Conectarea educaţiei cu piaţa muncii ar reprezenta, teoretic, un mare plus. Acest învăţământ dual, aşa cum arată el, poate fi conectat foarte bine dacă am avea nişte politici publice la nivelul Guvernului care să încurajeze dezvoltarea sectorului privat. În judeţe nu sunt platforme industriale, agenţi economici mari, privaţi, care să solicite la nivelul inspectoratelor şcolare parteneriate şi să angajeze pe piaţa muncii viitorii elevi”.

Iulian Cristache a subliniat că există bune practici în acest sens în Braşov, Oradea, acolo unde există o economie dezvoltată, însă nu şi în judeţe precum Teleorman, unde economia este “la pământ”.

Elevii care participă la învăţământul dual au o şansă mai mare de angajare după finalizarea studiilor: „Sunt firme care spun «Domnule, eu vin cu o grupă de 10 elevi, plătesc câteva mii de lei lunar pentru ei – şi după ce se termină stagiul de practică şi şcoala – ei nu au nicio obligaţie să vină la mine să se angajeze». Pe de altă parte, sunt agenţi care spun «Este foarte bine acest lucru, pentru că s-ar putea că până termină stagiul de practică eu să nu mai am posibilitatea să-l angajez». În partea cealaltă, sunt părinţi care nu vor să semneze contract cu obligativitatea de a se angaja la locul de muncă copiii lor, acolo unde agentul economic cheltuie nişte bani să poată absorbi forţa de muncă”.

El a mai vorbit despre lipsa infrastructurii educaţionale, în condiţiile în care sunt unităţi care nu dispun de echipamentele necesare ori sunt echipamente vechi.

“Eu am vorbit şi cu agenţi economici care au avut deschidere şi mi-au zis «Domnul Cristache, sunt ingineri care vin de la Politehnică şi le pun nişte întrebări şi nu ştiu absolut nimic». Din păcate, nici inginerii nu ştiu, dar să iau un copil care s-a dus fie de bunăvoie, că a fost consiliat de familie, fie forţat pentru că n-au medii de intrare la liceele teoretice, care nu are o bază de cunoştinţe de matematică, geometrie, desen. Trebuie să ştii să înmulteşti, trebuie să ştii să împarţi, pur şi simplu nu poţi să-i angajezi, chiar dacă eu îi pot califica la locul de muncă”.

În opinia sa, învăţământul dual este adesea perceput ca o opţiune inferioară, “ceea ce nu este deloc în regulă”.

“Categoric, nu toţi elevii pot merge către un învăţământ teoretic, nu toţi vor ajunge doctori, ingineri ş.a.m.d. Copiii ăştia trebuie să fie consiliaţi, începând cu clasa a V-a, clasa a VI-a, în condiţiile în care unii dintre ei trebuie să urmeze o astfel de rută, care nu este absolut deloc ruşinoasă. Aici este o problemă, cu imaginea publică slabă. Învăţământul dual este adesea perceput ca o opţiune inferioară, ceea ce nu este deloc în regulă. Dacă mă uit în buzunarul meseriaşilor, ca să vă spun direct, meseriaşii la ora actuală câştigă mai bine decât mulţi ingineri de pe piaţa muncii, nu faţă de doctori, deoarece acum doctorii au început să câştige bine, poate mai bine decât mulţi dintre avocaţi, care nu sunt toţi la nivelul high level. Meseriaşii în ziua de astăzi, dacă vă uitaţi la constructori, dacă vă uitaţi la un instalator sanitar, la un mecanic auto, sunt oameni care câştigă foarte mulţi bani“, a mai spus expertul în politici educaţionale.

Trebuie schimbate mentalităţile părinţilor: “Sunt foarte puţin părinţi care vor accepta să-şi trimită copiii către un învăţământ profesional sau tehnic şi să nu-l trimită la teoretic. Aici este problema şi Ministerul Educaţiei poate să rezolve, din cifra de şcolarizare, adică la liceele cu profil teoretic să fie un procent mai mic de locuri sau să le echilibreze treptat, nu peste noapte. Dacă acum, să zicem, avem 60% teoretic, 40% profil tehnic, anul următor ar trebui să fie undeva la 55% şi cu 45% ş.a.m.d., până într-adevăr se corelează. Ce înseamnă asta? Înseamnă o presiune pe urmerii părinţilor, în sensul în care, în momentul când îngustezi această cifră de şcolarizare către învăţământul teoretic, cu certitudine ei vor merge către un învăţământ profesional, asta nesemnând că dacă el va evolua în carieră trebuie să fie condamnat, cu ghilimelele de rigoare, să rămână la un liceu profesional”, a adăugat Iulian Cristache.

***

Reuniunile CLCC

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA