Întâlnirea Comunității CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, din luna septembrie, a fost dedicată unei dezbateri pe tema lemnului ca material sustenabil în arhitectură și construcții. Din cauza poluării excesive generate inclusiv de sectorul construcțiilor, viitorul lumii urbane se bazează pe cel mai vechi material de construcții, și anume lemnul.
În această ediție, moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Ing. Adriana Iftime – Director General, Federația Patronatelor Societăților Din Construcții, Cătălin Tobescu – Director general Fordaq și Director executiv al Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Prof. Dr. Arh. Rodica Manon Crișan – Profesor de Construcții și reabilitarea clădirilor, Conducător de doctorat în domeniul arhitectură la UAUIM și pe Ing. Marius Șoflete – Inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, Manager inginerie creativă, Trainer atașat OAR pe cursuri de case pasive și eficiență energetică aplicată în construcții, Videoblogger.
Marius Șoflete este inginer constructor și specializat în structuri din lemn, proiectant specializat de case pasive, trainer atașat OAR pe cursuri de case pasive și eficiență energetică aplicată în construcții, dulgher de ocazie, antreprenor (coordonează biroul de proiectare din Cluj și București) Inginerie Creativă și este, de asemenea, Videoblogger, cu peste 250 de materiale video dedicate domeniului construcțiilor. În cadrul conferinței, Ing. Șoflete a prezentat trei proiecte speciale, unicat în România.
„Cu lemnul nu poți lucra mental, dacă nu îl cunoști și fizic”.
Filozofia după care se ghidează Ing. Marius Șoflete, împreuna cu echipa sa, este cea spusă de Alex de Rijke, director dRMM: „Daca secolul XIX a fost secolul construcțiilor din oțel, iar secolul XX a fost secolul construcțiilor din beton, atunci secolul XXI este al lemnului inginerit.”
Unul dintre proiectele interesante prezentate de Ing. Șoflete este Refugiul montan de la Călțun, un refugiu montan ridicat cu elicopterul în munții Făgăraș, realizat pentru salvamonți, proiectat în 2014, în parteneriat cu MAI. Actualmente este clădirea la cea mai mare altitudine din țară, iar proiectarea ei pe lemn a redus considerabil, atât bugetul, cât și timpul de execuție. Persoanele care au lucrat la acest proiect au făcut-o în mod voluntar.
Refugiul, realizat din trei module, construit cu 40 de voluntari, în 15 ore de zbor, deservește în total 16 oameni și este primul și singurul refugiu montan luminat și pe timp de noapte cu baliză de semnalizare și salvare. Proiectul a fost nominalizat, în 2017, la Premiile Mies van der Rohe, fiind singurul proiect din România rămas în competiția de atunci.
Mai multe detalii tehnice, la fel de interesante, despre construirea Refugiului puteți afla dacă accesați înregistrarea video a evenimentului AICI.
Un alt proiect provocator a fost și Blocul din CLT, din Suceava, prima structură multietajată din CLT în România. În construirea acestui bloc, ing. Marius Șoflete a implementat pentru prima dată, în șantier, ideea de manual de execuție, care să ușureze munca muncitorilor, să crească calitatea și să scadă timpii de execuție. Toată execuția clădirii a fost realizată în 13 zile, de către o echipă de 6 oameni.
Clădirea de birouri Creatopy/Smartware, Oradea – cea mai mare clădire de birouri, pe structură din lemn, din România și cea mai mare clădire de birouri gândită, proiectată și certificată după principiile de casă pasivă, fiind certificată în standardul de Low Energy Building. Clădirea a fost proiectată și executată în mai puțin de un an.
„Tot CLT-ul a rămas aparent, ceea ce creează o atmosferă foarte caldă și plăcută de lucru, clădirea devenind și avantaj ca angajtor ce oferă condiții excepționale ale locului de muncă. Construcția este foarte dinamică din punct de vederea arhitectural. Filozofia de proiectare la nivel de arhitectură a fost o relație noninvazivă a clădirii cu terenul și peisajul înconjurător, dar și inspirată din conformarea de tip vatră de sat, în care lumea din interior să rămână conectată, dar să aibă și intimitatea. A fost un proiect scump, însă asumat de beneficiar.”
Cerințele principale de proiectare ale beneficiarului de case în standard de case pasive sunt: confortul ocupanților și execuția rapidă.
Un alt proiect menționat de Marius este Casa Buhnici, care este prima casă pasivă premium din țară și a 10-a de acest fel din Europa. Casa pasivă premium este recunoscută la nivel internațional și mondial ca fiind standardul cel mai înalt de eficiență energetică.
Tot la nivelul de case pasive, Inginerul Șoflete a mai amintit și de alte construcții premiate la nivel de arhitectură, în România, și anume Casa SYAA din Dumbrava Vlăsiei, în care structura a rămas aparentă, lucru care a contribuit foarte mult la premierea casei cu titlul de „Casa anului în 2019”, în cadrul Bienalei de Arhitectură.
De asemenea, în cadrul conferinței, Marius Șoflete a prezentat și o serie de proiecte care sunt „on going” în România: Casa Franz Liszt din Cluj, Casa Carp, Casa Matiș.
„Prin intermediul acestor case reușim să facem cu lemnul diverse lucrări structurale la nivel de arhitectură și să punem în valoare atât spațiile, cât și lumina sau alte cerințe de arhitectură, pe care cu alte sisteme constructive ar fi destul de greu de abordat. De cele mai multe ori, structura rămâne aparentă și devine un obiect de sine stătător în cadrul arhitecturii. De asemenea, ceea ce se întâmplă la nivel mondial, legat de construcțiile din lemn, ne arată că acesta este trendul în care mergem”, a concluzionat Ing. Marius Șoflete.
Înregistrarea integrală a webinarului, din 14 septembrie, despre Lemnul în arhitectură și construcții sustenabile, poate fi urmărită AICI.
Mai multe informații despre proiectele prezentate de Ing. Marius Șoflete, precum și despre alte materiale de interes pentru domeniile construcții și arhitectură, puteți afla de pe pagina de facebook Soflete.ro sau de pe pagina de youtube Marius Soflete.
——————————————————-
Webinar marca CLCC
Dezbaterea moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, a vizat lemnul, în calitatea sa de materie primă regenerabilă și versatilă, care oferă răspunsuri la problemele globale urgente ale timpurilor noastre. În prezent, constructorii și arhitecții se întorc către lemn și produsele din lemn, în special acelea care oferă din punct de vedere tehnologic mai multe oportunități pentru construcții sustenabile.
Evenimentul este organizat de CLCC, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
