Noua Directivă de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană ar propune dublarea accizei la ţigarete, poate să afecteze nu doar industria de profil, ci şi statele-membre din centrul şi estul Europei, a transmis, în cadrul dezbaterii CLCC din luna decembrie 2022, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„Proiectul noii Directive de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană propune dublarea accizei la ţigarete, obţinut „pe surse” de Financial Times şi detaliat într-un articol recent, a fost cel mai probabil o încercare de a testa pieţele, lucru demonstrat şi de amânarea prezentării oficiale a documentului. Dacă proiectul ar fi aprobat aşa cum a apărut în FT, nu doar industria de profil ar avea de suferit, ci şi statele membre din centrul şi estul Europei. Potrivit documentului menţionat, accizele minime ar urma să crească de la 1,80 la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigarete. Ceea ce înseamnă că preţurile produselor în România sau Bulgaria s-ar putea apropia de cele mai ridicate din vest, cum ar fi Franţa, cu circa 10 euro pentru un pachet. Cu alte cuvinte, Bruxelles vrea preţuri ca în vest cu salariile din est”, a afirmat Lazăr.
În viziunea reprezentantei JTI, România va trebui să susţină ferm calendarele de accizare, aprobate la jumătatea acestui an.
„Comisia Europeană trebuie să ţină cont de puterea de cumpărare din statele membre. În România, raportat la salarii, ţigaretele sunt mult mai scumpe decât în statele cu economii dezvoltate, ca Franţa, Germania sau Luxemburg. Piaţa tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc şi fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă. În Franţa, după mărirea abruptă a accizelor, piaţa neagră a ajuns la circa 30%. Dacă Franţa a luat o astfel de decizie, nu trebuie să procedăm şi noi la fel. România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, cu un război la graniţe. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, mai ales în contextul discuţiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu ţigarete pot fi utilizate şi pentru traficul ilegal cu migranţi sau arme. De asemenea, în actuala situaţie economică, avem nevoie de venituri bugetare solide. Industria tutunului a contribuit la buget în 2021 cu circa 20 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12% din PNRR, dar pentru care statul nu trebuie să depună planuri sau să îndeplinească jaloane şi condiţii. Suma e în creştere cu 13% faţă de anul precedent şi se poate majora în continuare, în condiţii normale necesare oricărui sector economic, şi anume predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă”, a spus Gilda Lazăr.
Potrivit JTI, în România, acciza la ţigarete ar trebui să se majoreze cu circa 50%, brusc şi fără o perioadă de derogare, deşi România a mai trecut printr-o experienţă similară în 2009, când autorităţile au mărit acciza excesiv şi neplanificat, cu 50%, iar rezultatul a fost că, în 2010, piaţa neagră a ajuns la un nivel record de 36,2%. Tot atunci, s-au înregistrat pierderi bugetare de un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT.
După aderare, România şi Bulgaria au beneficiat de trei ani de derogare pentru alinierea la nivelul minim al accizei (64 euro/mia de ţigarete), iar în 2011, când s-a schimbat Directiva, opt noi state-membre au beneficiat de încă o derogare de trei ani pentru a atinge 90 euro/la mia de ţigarete.
Începând din 2020, România este al doilea producător european de ţigarete, după Polonia, şi la egalitate cu Germania.
Datele INS arată că, în 2021, totalul exporturilor de ţigarete şi produse din tutun a fost de peste 1,34 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro. AGERPRES
Înregistrarea întâlnirii „Ce se schimbă în fiscalitate începând cu anul 2023” poate fi urmărită integral AICI.
Dezbatere digitală marca CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
