„În România ne confruntăm cu noi raportări fiscale care se mută în online. Cea mai mare provocare o reprezintă SAF-T (fișierul standard de control fiscal), fiind pasul cu cele mai multe provocări pentru mediul de afaceri în ceea ce privește raportarea în mediul online. Începând cu anul 2025 vor intra în cadrul acestei raportări și contribuabilii mici și nerezidenți”, a afirmat Georgiana Iancu, Partener şi Liderul Departamentului de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, Ernst&Young, în cadrul dezbaterii „Raportarea fiscală se mută în online. Mai simplu sau mai complicat?”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).
„În paralel cu Raportarea SAF-T am văzut și noul tip de raportare, RO e- Transport pentru bunurile cu risc fiscal ridicat, termenul fiind in iulie 2022, iar contravențiile au fost suspendate până în ianuarie 2023. Această raportare are un impact semnificativ pentru companiile care au o înregistrare în scopul de TVA în România, din perspectiva obligației de a raporta către autorități orice transport de bunuri pe teritoriul național – bunuri cu risc fiscal ridicat, așa cum au fost definite de ANAF (fructe, legume, băuturi, băuturi alcoolice, săruri, materiale de constructie, articole vestimentare etc.).”
Cum funcționează sistemul de facturare electronică?
„Odată introdusă obligația de facturare electronică din 2022 nu a mai funcționat ca un sistem de TEST, ci a funcționat GO LIVE pentru aceste tipuri de tranzacții. RO E-factura este găzduită ca o secțiune dedicată Spațiului Privat Virtual(SPV) a tuturor companiilor care sunt înregistrare în scop de TVA în România. Filozofia este aceea ca furnizorul, cel care emite factura, să pregătească factura în format XML, potrivit unor cerințe tehnice definite printr-un standard european, iar autoritățile fiscale au venit cu niște ajustări tehnice, recunoscute sub numele de RO-CIUS”, explică Georgiana Iancu.
Practic companiile pot să-și pregătească factura sub acest format, fișierul trebuie încărcat prin SPV, atribuindu-se un index de încărcare, care intră într-un proces automat de valitare tehnică. În măsura în care fișierul este validat cu succes se atribuie și sigiliul electronic al Ministerului de Finanțe, apoi se generează un fișier ZIP, care este comunicat de Ministerul de Finanțe prin SPV atât către furnizor, cât și către client. Dacă fișierul nu a fost validat cu succes se va emite un mesaj cu erorile, iar odată remediate fișierul ZIP trebuie reîncărcat, fiind revalidat de Ministerul de Finanțe și transmis mai departe.
Odată ce clientului i s-a comunicat prin SPV un astfel de fișier, dacă are obiecții trebuie să le comunice prin SPV. Trebuie menționat că dincolo de sistemul productiv pus la dispoziție Ministerul de Finanțe pentru e-factura, este deschis și sistemul de TEST. Companiile care sunt în curs de implementare au posibilitatea de a testa capacitatea procesului direct în RO E-factura.
„Lucrurile privind E-factura business-to-government sunt destul de clare, iar singurul fișer care se califică drept factură din perspectiva legislației de TVA este Ro-factura încărcată prin platforma MF și transmisă mai departe beneficiarilor instituției publice”, subliniază Liderul Departamentului de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, EY România.
Obligațiile de factură electronică incidente companiilor nerezidente, care sunt înregistrare în scopuri de TVA în România
„În privința E-factura nu mai avem de-a face bunuri fiscale cu risc ridicat începând cu 1 ianuarie 2024, întrucât autoritățile fiscale au ales să adopte acest mecanism de raportare a datelor din facturi de către toți contribuabilii, inclusiv nerezidenții.”
Pe lângă factura tradițională, care rămâne valabilă contribuabililor nerezidenți, ei trebuie să pregătească factura și în format XML și să o raporteze către FISC prin RO E-factura și prin SPV. Obligația este aplicabilă pentru tranzacțiilor business-to-business (B2B) care sunt impozabile în sfera TVA în România, excepție fac livrările intracomunitare și exporturile de bunuri.
„Toți nerezidenții care au un cod de înregistrare în scop de TVA în România, de pe care facturează operațiuni B2B impozabile în România, trebuie în termen de 5 zile lucrătoare să comunice și factura electronică în scop de raportare a datelor facturate către FISC-ul român. Neconformarea se sancționează începând cu 1 aprilie 2024, iar amenzile sunt între 1 000 RON și 2 500 RON; pragul contribuabililor mici, unde intră și categoria contribuabililor nerezidenți”, explică consultanta.
Întrebată despre procedura care se aplică în cazul în care furnizorul/beneficiarul este dintr-o țară care nu utilizează e-factura, Georgiana Iancu a explicat: „Obligația de facturare electronică intervine pentru tranzacțiile B2B impozabile în România și în general între operatori stabiliți și înregistrați în scop de TVA. Dacă eu primesc o factură de servicii sau bunuri de la un partener din afara României nu am obligația să raportez factura primită prin RO E-factura. Există țări care solicită o astfel de raportare și pentru astfel de facturi.”
„În privința facturilor emise de noi către clienți nerezidenți, sunt exceptate facturile pentru livrări intracomunitare de bunuri și pentru exporturi de bunuri; în situația în care avem operațiuni facturate către clienți nerezidenți, care nu au locul impozitării în România, acestea sunt scoase din sfera de raportare e-factura și chiar din sfera obligațiilor privind facturarea electronică obligatorie.”
Costurile pentru companii
Coordonatorul echipei de implementare a SAF-T a menționat următorul aspect: „În contextul UE se discută despre un pachet: VAT in the Digital Age, care prevede ca și un pilon specific facturarea electronică inclusiv pentru tranzacțiile B2B dintre statele membre. Sunt făcute diverse estimări din perspectiva alinierii procesului de facturare și a reducerii costurilor pentru mediul de afaceri. În direcția aceasta se insistă asupra adoptării unui standard european de facturare, care să fie o bază de pornire pentru fiecare stat membru, astfel încât să se meargă către o direcție de eficientizare a costurilor de implementare.”
„Din perspectiva agenților economici sunt niște costuri pe care trebuie să le investească în găsirea unui partener pentru implementarea e-factura, a unei soluții. Apar și costuri privind resursa umană și timpul specialistului implicat în acest proces. Există soluții, MF a pus la dispoziție o aplicație care permite surprinderea informațiilor pentru un format XML până la un punct. Aceste costuri permit eficiențe și saving-uri pe termen mai lung, nu mai avem costuri poștale, avem costuri cu facturarea electronică”, concluzionează Georgiana Iancu.
Înregistrarea întâlnirii „Raportarea fiscală se mută în online. Mai simplu sau mai complicat?” poate fi urmărită integral, AICI.
Reuniunile CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
