Feliciu Paraschiv, ANCMMR: Temerile pe care le au retailerii, cu privire la Sistemul de garanție-returnare, sunt legate de gestionarea spațiilor de depozitare

apr. 18, 2022 | Evenimente

În luna martie, Comunitatea CLCC s-a reunit în mediul online, pentru o discuție despre gestionarea și valorificarea deșeurilor generate de companii, soluțiile pe care le avem la dispoziție pentru a ne alinia politicilor de mediu, dar și exemple de bune practici.

Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe: Raul Pop – Expert legislația mediului, Cofondator Coaliția pentru Economie Circulară – CERC; Julia Leferman – Director executiv, Asociația Berarii României; Dragoș Doru – Director general, CANPACK România; Cezar Păun – Director general, Koshin România; Feliciu Paraschiv – Vicepreședinte, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).

Feliciu ParaschivVicepreședinte, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) și invitatul special al întâlnirii și-a exprimat regretul cu privire la faptul că retailerii mici și mijlocii nu fac parte din compania creată pentru Sistemul de garanție-returnare (SGR), însă, la nivelul asociației vor susține acest sistem și vor face tot posibilul ca lucrurile să meargă în direcția bună.

Acesta a prezentat două moduri în care poate fi rezolvată problema care ar putea îngreuna destul de mult punerea în practică a acestui sistem, și anume spațiile de depozitare.

„Spațiile de depozitare pot fi rezolvate în două moduri :

  1. printr-o frecvență de ridicare adecvată, în sensul că, Sistemul de garanție-returnare (SGR) va trebui să colecteze ambalajele colectate de retaileri cu o frecvență care să nu-i aglomereze;
  2. SGR-ul ar trebui să creeze un program unic care să poată fi instalat pe un calculator în fiecare magazin și în care să țină o evidență a stocurilor ambalajelor colectate, astfel SGR-ul va vedea în timp real situația ambalajelor din fiecare magazin”.

După cum a explicat și Vicepreședinte ANCMMR, Sistemul de garanție-returnare (SGR) presupune următorul lucru: producătorul adaugă 50 de bani în prețul fiecărui PET/ sticlă pe care o vinde către retaileri. Retailerii urmând să își recupereze cei 50 de bani de la cumpărători în momentul vânzării produsului. Cumpărătorul revine cu sticla goală și primește înapoi garanția de 50 de bani pe care retailerii o dau din gestiune. La final, retailerii vor primi acești bani de la SGR, abia după ce vor preda aceste deșeuri și vor fi validate de sistem. „Retailerii creditează sistemul, în sensul în care, ei plătesc 50 de bani pe fiecare sticlă din stoc în momentul în care achiziționează stocul. Practic, cei 50 de bani trebuie scoși din gestiunea proprie a magazinului, iar recuperarea lor nu se știe exact când se va realiza”.

Temerile pe care le au retailerilor sunt legate și de autorizările la care vor fi supuși, legate de spațiile de depozitare sau dacă taxele de manoperă permit achiziționarea aparatelor automate de colectare.

Feliciu Paraschiv consideră că era de preferat ca magazinele să compacteze ambalajele și nu clientul și, de asemenea, codurile de bare în plus ar trebuie regândite pentru a nu crea complicații.

Retailerii au propus de mai multe ori introducerea pe piață a unei sticle returnabile, valabilă pentru toate companiile care vând băuturi, spre exemplu. Dacă ar exista o sticlă unică agreată de toți producătorii care să fie acceptată la reumplere de toți producătorii, însă fiecare cu eticheta lui, atunci cumpărătorii ar plăti doar conținutul și produsul per total ar fi mai ieftin pentru că nu ar mai plăti ambalajul.

O sugestie, pe care Vicepreședinte, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) a prezentat-o, ar fi să lase SGR-ul să funcționeze 1 lună pentru toate ambalajele, nu doar pentru cele inscripționate; în felul acesta vom avea o Românie mai curățată.

 

Înregistrarea întâlnirii MANAGEMENTUL DEȘEURILOR. STADIUL SISTEMULUI DE GARANȚIE-RETURNARE, poate fi urmărită integral AICI.

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

Cum a evoluat piața muncii în 2024?

2024 a fost un an al prudenței pe piața muncii, în care angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi, dar și în care candidații au fost foarte activi în a-și căuta un nou loc de muncă, în condițiile în care au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de aplicări, potrivit datelor din cea de-a 9-a ediție a raportului anual Review & Trends realizat de eJobs România.

Au fost semnate trei noi contracte de investiţii în infrastructura de turism

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a semnat contractele de finanţare în cadrul Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Masterplanul investiţiilor în turism pentru proiecte în domeniul turismului depuse de Consiliul Judeţean Călăraşi, Primăria municipiului Reşiţa şi Primăria oraşului Borsec, informează ministerul de resort printr-un comunicat.

Cristina Chiriac (CONAF): Este important să ne gândim ce avem de făcut în 2025, astfel încât să nu intrăm într-o recesiune economică

„România trebuie să reducă cheltuielile publice, în special din zona celor neproductive pentru a evita o posibilă recesiune economică în 2025, să crească eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evite supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Înapoi la economie. Cum văd antreprenorii anul 2025.”

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA