Feliciu Paraschiv, ANCMMR: Problema inflaţionistă se va reflecta în scăderea puterii de cumpărare și într-o presiune mai mare pe bugetele de investiţii ale companiilor

ian. 4, 2022 | Evenimente

Creșterile de preț ale energiei electrice și ale gazului au generat o creștere a prețurilor produselor de pe raft, dar și în cifrele de afaceri. Astfel, creșterea cifrei de afaceri din anul acesta nu este una sănătoasă, din cauză că ea provine din inflație și din creșterile prețurilor. Problema inflaţionistă se va reflecta în final în scăderea puterii de cumpărare, ceea ce, ca un bulgăre de zăpadă, va pune presiune pe bugetele de investiţii ale companiilor.

„Creșterea prețurilor produselor alimentare și a celor nealimentare scad puterea de cumpărare iar personalul simte acest lucru și își dorește un salariu mai mare. Ceea  ce  este  diferit în  industria  de  retail,  față de  alte  industrii,  este  faptul  că nu  se  pot  aduce  lucrători străini, deoarece angajații din retail trebuie să interacționeze cu clienții”, a explicat Feliciu Paraschiv – Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR.

La nivel european  puterea  de  cumpărare  este  în jur de  15.050  de  euro  pe  cap  de  locuitor,  pe  când în România  stăm  cu  50%  mai  puțin. În țară, extremele  fiind  Bucureștiul,  care  este  cu  86%  peste  media națională, iar Vasluiul cu 50% din media națională.

Feliciu Paraschiv  este de părere că noul  model  de  creștere  economică la  nivel  de  Europa și,  implicit,  la  nivel  de  România  este  bazat  pe ecologie și  tehnologie,  iar  acest  lucru înseamnă că implică competențe  digitale, iar în  România  doar 1,3%  din  populația  brută le  are. „În  România,  pentru  anul  următor  se  vor  face  investiții  de  până la 10-15% pentru digitalizare”.

Conform  unor  studii  făcute în  Austria și  Germania,  38%  dintre  respondenți  sunt  mai  interesanți  de produsele  sustenabile.  Oamenii  caută produse  mai  ecologice,  mai  biologice,  mai  sustenabile,  deci în această direcție se îndreaptă viitorul.

Înregistrarea întâlnirii din 15 Decembrie, ECONOMIA ROMÂNEASCĂ: RETROSPECTIVĂ ȘI PROIECȚII PENTRU 2022, poate fi urmărită integral AICI.

Întâlnirea a fost organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Laurian Lungu – Analist economic, Co-fondator Consilium Policy Advisors Group – CPAG; Doru Dragomir – Președinte Camera de Comerț Bilaterală România – Bulgaria; Adrian Sandu – Secretar General, Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM; Călin Ile – Președintele Federației Industriei Hoteliere din România – FIHR; Radu Tănase – Membru Consiliului Director HORA România; Feliciu Paraschiv – Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR; Raul Pop – Expert mediu, Co-Founder Coaliția pentru Economie Circulară – CERC.

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Georgiana Iancu: România vrea e-Factura fără ca beneficiarii să-şi mai dea acordul să primească facturile în format electronic

„Principalul motiv pentru care România a solicitat derogare din partea Consiliului Uniunii Europene pentru aplicarea sistemului e-Factura este ca beneficiarii să nu-şi mai dea acordul pentru a primi facturile în format electronic”, a declarat Georgiana Iancu, Partener şi Liderul Departamentului de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală, Ernst&Young.

România, din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE

România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA