Feliciu Paraschiv, ANCMMR: Problema inflaţionistă se va reflecta în scăderea puterii de cumpărare și într-o presiune mai mare pe bugetele de investiţii ale companiilor

ian. 4, 2022 | Evenimente

Creșterile de preț ale energiei electrice și ale gazului au generat o creștere a prețurilor produselor de pe raft, dar și în cifrele de afaceri. Astfel, creșterea cifrei de afaceri din anul acesta nu este una sănătoasă, din cauză că ea provine din inflație și din creșterile prețurilor. Problema inflaţionistă se va reflecta în final în scăderea puterii de cumpărare, ceea ce, ca un bulgăre de zăpadă, va pune presiune pe bugetele de investiţii ale companiilor.

„Creșterea prețurilor produselor alimentare și a celor nealimentare scad puterea de cumpărare iar personalul simte acest lucru și își dorește un salariu mai mare. Ceea  ce  este  diferit în  industria  de  retail,  față de  alte  industrii,  este  faptul  că nu  se  pot  aduce  lucrători străini, deoarece angajații din retail trebuie să interacționeze cu clienții”, a explicat Feliciu Paraschiv – Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR.

La nivel european  puterea  de  cumpărare  este  în jur de  15.050  de  euro  pe  cap  de  locuitor,  pe  când în România  stăm  cu  50%  mai  puțin. În țară, extremele  fiind  Bucureștiul,  care  este  cu  86%  peste  media națională, iar Vasluiul cu 50% din media națională.

Feliciu Paraschiv  este de părere că noul  model  de  creștere  economică la  nivel  de  Europa și,  implicit,  la  nivel  de  România  este  bazat  pe ecologie și  tehnologie,  iar  acest  lucru înseamnă că implică competențe  digitale, iar în  România  doar 1,3%  din  populația  brută le  are. „În  România,  pentru  anul  următor  se  vor  face  investiții  de  până la 10-15% pentru digitalizare”.

Conform  unor  studii  făcute în  Austria și  Germania,  38%  dintre  respondenți  sunt  mai  interesanți  de produsele  sustenabile.  Oamenii  caută produse  mai  ecologice,  mai  biologice,  mai  sustenabile,  deci în această direcție se îndreaptă viitorul.

Înregistrarea întâlnirii din 15 Decembrie, ECONOMIA ROMÂNEASCĂ: RETROSPECTIVĂ ȘI PROIECȚII PENTRU 2022, poate fi urmărită integral AICI.

Întâlnirea a fost organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Laurian Lungu – Analist economic, Co-fondator Consilium Policy Advisors Group – CPAG; Doru Dragomir – Președinte Camera de Comerț Bilaterală România – Bulgaria; Adrian Sandu – Secretar General, Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM; Călin Ile – Președintele Federației Industriei Hoteliere din România – FIHR; Radu Tănase – Membru Consiliului Director HORA România; Feliciu Paraschiv – Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR; Raul Pop – Expert mediu, Co-Founder Coaliția pentru Economie Circulară – CERC.

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

 

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA