Eurostat: România, printre ţările cu cele mai importante scăderi anuale ale producţiei industriale în UE, în ianuarie

mart. 14, 2024 | Noutăți

Producţia industrială a scăzut cu 5,7% în UE şi cu 6,7% în zona euro în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, România numărându-se printre ţările membre cu cel mai sever declin, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 10,1% al producţiei bunuri de capital, de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare şi de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată. Producţia de energie a crescut cu 0,6%.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, a fost în Irlanda (minus 34,1%), Estonia (minus 8,6%), Bulgaria (minus 7,6%), Malta (minus 5,6%), Germania (minus 5,4%), Letonia (minus 5%) Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu minus 4,2%), Luxemburg şi România (ambele cu minus 4%), iar cea mai importantă creştere a fost în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) şi Danemarca (5,3%).

În ianuarie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 2,1% în UE şi cu 3,2% în zona euro, după un avans de 1,6% în UE şi în zona euro, în decembrie.

Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 12,8% al producţiei bunuri de capital, de 0,5% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi de 0,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce a crescut cu 2,9% producţia de bunuri intermediare şi cu 0,6% producţia de energie.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai sever declin în ianuarie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Irlanda (minus 29%), Malta (minus 9,45%) şi Estonia (minus 6,6%), iar cel mai semnificativ avans în Polonia (13,3%), Slovenia (10,6%) şi Lituania (7,2%). România a raportat un declin de 3,4% în ianuarie, după un avans de 1,6% în decembrie.

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în România producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, cu 4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie cu 1,1%.

Producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-7,5%), industria prelucrătoare (-4%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mică cu 3,9%, din cauza scăderilor industriei extractive (-7,4%), industriei prelucrătoare (-4%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie datorită avansului industriei prelucrătoare (+2,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,9%). În schimb, industria extractivă a scăzut cu 10,3%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 3,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,5%), industria extractivă (-2,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,3%).
AGERPRES

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Adrian Voican (ANAT): A lua voucherele de vacanță este o crimă economică împotriva dezvoltării; trebuie să le repunem la loc

A lua voucherele de vacanță, acest catalizator al industriei, cred că este o crimă economică împotriva dezvoltării și trebuie să le punem la loc, poate într-un format mai deștept care să ajute și angajații din domeniul privat, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican.

Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global

După mai mult de un deceniu de cooperare fiscală globală, se conturează din ce în ce mai clar o revenire a competiției fiscale, pe fondul unor noi tensiuni comerciale care perturbă lanțurile de aprovizionare în timp real, se arată în cel mai recent raport EY privind perspectiva strategiilor fiscale la nivel global. Avansul accelerat în tehnologie impactează, la rândul său, piețele financiare mondiale, adăugând o anumită marjă de incertitudine economică.

„Turismul în 2025, o nouă încercare”, tema dezbaterii CLCC din 24 aprilie

Pentru industria turistică, la vechile probleme, cum ar fi lipsa forței de muncă și numărul redus al turiștilor străini, se adaugă altele noi, cum sunt creșterea fiscalității și scăderea valorii tichetelor de vacanță. Care este strategia de creștere a operatorilor din turism? Cum se adaptează la noile condiții? Te invităm să aflăm împreună pe 24 aprilie, începând cu ora 11.00, în cadrul unei noi dezbatere profesionale digitale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Turismul în 2025, o nouă încercare”.

Expansiunea comerțului online impulsionează piața logistică și industrială din România

România se află într-un proces accelerat de transformare a pieței de e-commerce, generând o cerere tot mai mare pentru spații logistice și industriale. Conform raportului „Quo Vadis E-commerce” realizat de Cushman & Wakefield, comerțul online continuă să fie un motor de creștere pentru sectorul industrial și logistic, generând oportunități semnificative pentru dezvoltatori și investitori.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA