Eurostat: România, printre ţările cu cele mai importante scăderi anuale ale producţiei industriale în UE, în ianuarie

mart. 14, 2024 | Noutăți

Producţia industrială a scăzut cu 5,7% în UE şi cu 6,7% în zona euro în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, România numărându-se printre ţările membre cu cel mai sever declin, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 10,1% al producţiei bunuri de capital, de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare şi de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată. Producţia de energie a crescut cu 0,6%.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, a fost în Irlanda (minus 34,1%), Estonia (minus 8,6%), Bulgaria (minus 7,6%), Malta (minus 5,6%), Germania (minus 5,4%), Letonia (minus 5%) Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu minus 4,2%), Luxemburg şi România (ambele cu minus 4%), iar cea mai importantă creştere a fost în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) şi Danemarca (5,3%).

În ianuarie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 2,1% în UE şi cu 3,2% în zona euro, după un avans de 1,6% în UE şi în zona euro, în decembrie.

Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 12,8% al producţiei bunuri de capital, de 0,5% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi de 0,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce a crescut cu 2,9% producţia de bunuri intermediare şi cu 0,6% producţia de energie.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai sever declin în ianuarie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Irlanda (minus 29%), Malta (minus 9,45%) şi Estonia (minus 6,6%), iar cel mai semnificativ avans în Polonia (13,3%), Slovenia (10,6%) şi Lituania (7,2%). România a raportat un declin de 3,4% în ianuarie, după un avans de 1,6% în decembrie.

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în România producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, cu 4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie cu 1,1%.

Producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-7,5%), industria prelucrătoare (-4%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mică cu 3,9%, din cauza scăderilor industriei extractive (-7,4%), industriei prelucrătoare (-4%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).

Faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie datorită avansului industriei prelucrătoare (+2,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,9%). În schimb, industria extractivă a scăzut cu 10,3%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 3,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,5%), industria extractivă (-2,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,3%).
AGERPRES

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

Cum a evoluat piața muncii în 2024?

2024 a fost un an al prudenței pe piața muncii, în care angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi, dar și în care candidații au fost foarte activi în a-și căuta un nou loc de muncă, în condițiile în care au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de aplicări, potrivit datelor din cea de-a 9-a ediție a raportului anual Review & Trends realizat de eJobs România.

Au fost semnate trei noi contracte de investiţii în infrastructura de turism

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a semnat contractele de finanţare în cadrul Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Masterplanul investiţiilor în turism pentru proiecte în domeniul turismului depuse de Consiliul Judeţean Călăraşi, Primăria municipiului Reşiţa şi Primăria oraşului Borsec, informează ministerul de resort printr-un comunicat.

Cristina Chiriac (CONAF): Este important să ne gândim ce avem de făcut în 2025, astfel încât să nu intrăm într-o recesiune economică

„România trebuie să reducă cheltuielile publice, în special din zona celor neproductive pentru a evita o posibilă recesiune economică în 2025, să crească eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evite supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Înapoi la economie. Cum văd antreprenorii anul 2025.”

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA