Forța de muncă este principala resursă a industriei ospitalității, iar aceasta trebuie păstrată, prin readucerea în activitate. În acest context, prioritară pentru 2021 trebuie să fie repornirea industriei, nu neapărat sprijinul material. Acesta a fost mesajul adresat de Dumitru Luca, Președintele Patronatului Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), în cadrul webinarului cu tema ”Redresarea turismului românesc”, organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), miercuri, 26 ianuarie.

”Cu toții avem nevoie să ne reîntoarcem în activitate, să aducem oamenii la muncă. Zeci de mii de oameni depind, în acest moment, de această repornire a activității. Vrem să lucrăm în condiții de siguranță și să alimentăm bugetul de la care acum cu toții cerem și să devenim din nou contributori, nu beneficiari. Industria ospitalității a fost catalogată pe nedrept riscantă, în cadrul acestei pandemii, deoarece, după cum bine s-a văzut, nu au existat cazuri de infectare, în cadrul  acesteia. Este o industrie sigură, lucrătorii și-au luat măsuri de siguranță, chiar mai mult decât au fost impuse, pentru a crea confort clienților. Clienții abia așteaptă să se întoarcă la viața de dinainte, să călătorească, să servească masa în oraș, în condiții decente. Iar acum suntem concentrați, mai mult ca oricând, pe repornirea industriei”, a explicat Luca.

Activitatea normală, reluată în două-trei luni

Potrivit Președintelui ANAT, deși a fost o perioadă destul de lungă fără venituri, nu au existat foarte multe falimente: ”Asta se întâmplă deoarece oamenii fac această muncă din pasiune. Sunt afaceri de familie, unde sunt implicați soț, soție, copii, două generații, și au reușit să își gestioneze admirabil resursele pe care le-au avut, astfel încât să nu stârnească un val. Dacă ar fi apărut câteva cazuri pe principiul domino-ului, ar fi fost destul de tragic pentru turismul românesc. Acești oameni sunt de admirat pentru cum au reușit să își mențină afacerile și să țină angajații aproape. Eu sper ca, în două-trei luni, să ne reluăm activitatea aproape de normal, dar, din păcate, este posibil să nu mai avem cu cine să o facem, pentru că nu vom mai avea forță de muncă. Va trebui să o luăm de la început cu calificarea altor oameni și va mai dura ceva timp, până vom ajunge în piață.”

Legislație făcută în vremuri de pace, folosită în război

În ceea ce privește rambursarea banilor către turiști, Luca a spus că ”am plecat de la o legislație făcută în vremuri de pace, pe care nu am putut să o adaptăm vremurilor de război, în care ne aflăm”: ”Piața a încercat să se autoreglementeze, luând modelul voucherelor compensatorii de la companiile aviatice, pentru simplul motiv că banii nu mai puteau fi întorși pe circuitul economic. Ne pare rău că nu am reușit să reglementăm rambursarea voucherelor compensatorii, dar a venit ca o măsură reparatorie peste așteptări din partea clienților noștri, care au înțeles că banii aceștia au fost alocați cu un scop. Nu au reușit să călătorească în 2020, dar vor călători în 2021, deci nu își vor pierde banii. Dacă ar fi făcut presiune mare pe rambursări, atunci ar fi grăbit sfârșitul unei întregi industrii a ospitalității.”

Bulgaria, model de gestionare a crizei

Țara vecină, Bulgaria, este de ani buni în top trei destinații preferate de turiștii români, după cum a subliniat și Luca, în cadrul dezbaterilor. Bulgarii și-au menținut statutul și în pandemie, datorită unor măsuri proactive: ”Ne pare rău că nu este și România în top trei destinații preferate de turiștii bulgari, iar cei mai mulți preferă doar să o tranziteze. Avem potențial și am putea deveni și noi o destinație îndrăgită de bulgari. Am putea chiar lua exemplu din cum au gestionat ei pandemia, în vara aceasta. Să nu uităm că Bulgaria depinde de turism, într-o mult mai mare măsură decât depinde România, iar, în această vară, au riscat mult mai mult, dar au avut și de câștigat, deoarece și-au creat o piață fidelă. Nu au adoptat niște măsuri restrictive, ci mai degrabă niște măsuri proactive, acestea nu s-au concretizat în situații epidemiologice și nu au existat focare de infecție. Nu cunoaștem decât cazuri izolate, deci poate fi un model de gestionare a acestei crize. Chiar și la nivel de sprijin a industriei ospitalității, Bulgaria a luat-o înainte, agreând niște scheme adresate ospitalitații.”

Scopul întâlnirii CLCC

CLCC a organizat această nouă întâlnire a comunității, cu scopul de a analiza situația actuală a industriei turismului, în condițiile restricțiilor impuse de pandemie, provocările acestei perioade și soluțiile de redresare care se întrevad.

Întâlnirea a fost moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, și i-a avut ca invitați speciali pe Răzvan Pîrjol, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Dragoș Răducan, Prim-vicepreședinte FPTR, Dumitru Luca, Președinte ANAT, Doru Dragomir, Președinte, Camera de Comerț Bilaterală România–Bulgaria și Akos Molnár, Director Executiv, Tușnad SA. Pe lângă aceștia, au participat și alți specialiști din domeniul turismului, care și-au împărtășit experiența și soluțiile pe care le-au identificat pentru depășirea provocărilor pandemiei.