Dumitru Luca, Președintele ANAT: Prioritatea numărul unu pentru anul 2021 este repornirea industriei ospitalității

feb. 9, 2021 | Comunitatea CLCC

Forța de muncă este principala resursă a industriei ospitalității, iar aceasta trebuie păstrată, prin readucerea în activitate. În acest context, prioritară pentru 2021 trebuie să fie repornirea industriei, nu neapărat sprijinul material. Acesta a fost mesajul adresat de Dumitru Luca, Președintele Patronatului Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), în cadrul webinarului cu tema ”Redresarea turismului românesc”, organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), miercuri, 26 ianuarie.

”Cu toții avem nevoie să ne reîntoarcem în activitate, să aducem oamenii la muncă. Zeci de mii de oameni depind, în acest moment, de această repornire a activității. Vrem să lucrăm în condiții de siguranță și să alimentăm bugetul de la care acum cu toții cerem și să devenim din nou contributori, nu beneficiari. Industria ospitalității a fost catalogată pe nedrept riscantă, în cadrul acestei pandemii, deoarece, după cum bine s-a văzut, nu au existat cazuri de infectare, în cadrul  acesteia. Este o industrie sigură, lucrătorii și-au luat măsuri de siguranță, chiar mai mult decât au fost impuse, pentru a crea confort clienților. Clienții abia așteaptă să se întoarcă la viața de dinainte, să călătorească, să servească masa în oraș, în condiții decente. Iar acum suntem concentrați, mai mult ca oricând, pe repornirea industriei”, a explicat Luca.

Activitatea normală, reluată în două-trei luni

Potrivit Președintelui ANAT, deși a fost o perioadă destul de lungă fără venituri, nu au existat foarte multe falimente: ”Asta se întâmplă deoarece oamenii fac această muncă din pasiune. Sunt afaceri de familie, unde sunt implicați soț, soție, copii, două generații, și au reușit să își gestioneze admirabil resursele pe care le-au avut, astfel încât să nu stârnească un val. Dacă ar fi apărut câteva cazuri pe principiul domino-ului, ar fi fost destul de tragic pentru turismul românesc. Acești oameni sunt de admirat pentru cum au reușit să își mențină afacerile și să țină angajații aproape. Eu sper ca, în două-trei luni, să ne reluăm activitatea aproape de normal, dar, din păcate, este posibil să nu mai avem cu cine să o facem, pentru că nu vom mai avea forță de muncă. Va trebui să o luăm de la început cu calificarea altor oameni și va mai dura ceva timp, până vom ajunge în piață.”

Legislație făcută în vremuri de pace, folosită în război

În ceea ce privește rambursarea banilor către turiști, Luca a spus că ”am plecat de la o legislație făcută în vremuri de pace, pe care nu am putut să o adaptăm vremurilor de război, în care ne aflăm”: ”Piața a încercat să se autoreglementeze, luând modelul voucherelor compensatorii de la companiile aviatice, pentru simplul motiv că banii nu mai puteau fi întorși pe circuitul economic. Ne pare rău că nu am reușit să reglementăm rambursarea voucherelor compensatorii, dar a venit ca o măsură reparatorie peste așteptări din partea clienților noștri, care au înțeles că banii aceștia au fost alocați cu un scop. Nu au reușit să călătorească în 2020, dar vor călători în 2021, deci nu își vor pierde banii. Dacă ar fi făcut presiune mare pe rambursări, atunci ar fi grăbit sfârșitul unei întregi industrii a ospitalității.”

Bulgaria, model de gestionare a crizei

Țara vecină, Bulgaria, este de ani buni în top trei destinații preferate de turiștii români, după cum a subliniat și Luca, în cadrul dezbaterilor. Bulgarii și-au menținut statutul și în pandemie, datorită unor măsuri proactive: ”Ne pare rău că nu este și România în top trei destinații preferate de turiștii bulgari, iar cei mai mulți preferă doar să o tranziteze. Avem potențial și am putea deveni și noi o destinație îndrăgită de bulgari. Am putea chiar lua exemplu din cum au gestionat ei pandemia, în vara aceasta. Să nu uităm că Bulgaria depinde de turism, într-o mult mai mare măsură decât depinde România, iar, în această vară, au riscat mult mai mult, dar au avut și de câștigat, deoarece și-au creat o piață fidelă. Nu au adoptat niște măsuri restrictive, ci mai degrabă niște măsuri proactive, acestea nu s-au concretizat în situații epidemiologice și nu au existat focare de infecție. Nu cunoaștem decât cazuri izolate, deci poate fi un model de gestionare a acestei crize. Chiar și la nivel de sprijin a industriei ospitalității, Bulgaria a luat-o înainte, agreând niște scheme adresate ospitalitații.”

Scopul întâlnirii CLCC

CLCC a organizat această nouă întâlnire a comunității, cu scopul de a analiza situația actuală a industriei turismului, în condițiile restricțiilor impuse de pandemie, provocările acestei perioade și soluțiile de redresare care se întrevad.

Întâlnirea a fost moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, și i-a avut ca invitați speciali pe Răzvan Pîrjol, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Dragoș Răducan, Prim-vicepreședinte FPTR, Dumitru Luca, Președinte ANAT, Doru Dragomir, Președinte, Camera de Comerț Bilaterală România–Bulgaria și Akos Molnár, Director Executiv, Tușnad SA. Pe lângă aceștia, au participat și alți specialiști din domeniul turismului, care și-au împărtășit experiența și soluțiile pe care le-au identificat pentru depășirea provocărilor pandemiei.

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA