Doru Dragomir, Președintele Camerei de Comerț bilaterale România-Bulgaria: Spre deosebire de Bulgaria, România trebuie să învețe să-și vândă marfa

feb. 4, 2021 | Comunitatea CLCC

În ultimii 15 ani, ca structură de business a turismului, România și Bulgaria s-au îndepărtat; și, deși are o istorie destul de asemănătoare cu cea a României, din punct de vedere al turismului, Bulgaria a înțeles destul de repede ce înseamnă o piață liberă, cum trebuie să arate unitățile de cazare, cum ar trebui să arate restaurantele, care este infrastructura necesară pentru a aduce turistul normal; ca urmare, spre deosebire de Bulgaria, România trebuie să învețe să-și vândă marfa. Sunt câteva dintre concluziile prezentate de Doru Dragomir, Președintele Camerei de Comerț bilaterale România-Bulgaria, în cadrul webinarului cu tema ”Redresarea turismului românesc”, organizat de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), miercuri, 26 ianuarie.

Mare, ski, spa – atracțiile românilor în Bulgaria

Românii au contribuit considerabil la avântul turistic al Bulgariei, după cum a arătat Dragomir: ”Conform cifrelor oficiale, venite de la Guvernul bulgar, turiștii români au reprezentat o scadere de 37% fata de aceeasi perioada a nului 2019. Din punctul meu de vedere, vorbim de un număr destul de mare de turiști români, care ajung în Bulgaria, în fiecare an. Ceea ce este foarte interesant este că Bulgaria a reprezentat pentru români, la începuturile turismului, zona de mare. Principalul motiv este acela că modelul de turism  bulgar este cel de all-inclusive, model care la noi, acum 10 ani, era aproape inexistent. Turiștii români, odată ajunși în Bulgaria, pe lângă faptul că au dat peste o țară frumoasă cu oameni ospitalieri, au fost interesați să vadă și ce altceva ar mai putea vizita în Bulgaria. Așa au fost descoperite resorturile de schi ale Bulgariei, care au fost umplute destul de repede de turiștii români. Iar în ultimii doi-trei ani, au mai apărut două zone destul de importante, în care turiștii români au început să meargă: pe de o parte, turismul de spa, zonă în care Bulgaria s-a dezvoltat destul de mult, în ultimii ani, și, pe de altă parte, mai este turismul individual, unde oamenii s-au îndreptat mult mai mult spre pensiuni, unde poți să îți faci propriul grătar, poți să te simți ca acasă, dar, evident, într-un alt mediu.”

Nicio zonă din Bulgaria, fără turiști români

”În momentul de față, nu cred că există zone în Bulgaria, unde să nu fi ajuns turistul român. Și deja există o legătură foarte puternică între acesta și hotelierii sau reprezentanții Horeca din Bulgaria, care deja au început să facă meniurile în limba română, venind astfel în întâmpinarea numărului foarte mare de turiști români. Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care românii se simt foarte bine în Bulgaria, deoarece bulgarii sunt disponibili”, a mai arătat Dragomir.

Potrivit acestuia, în prezent 26 ianuarie, se poate trece frontiera în Bulgaria, fără niciun fel de problemă, fără test PCR, fără vaccin, același lucru fiind valabil și pentru trecerea din Bulgaria spre România, deoarece Bulgaria a ieșit de pe lista galbenă și nu mai este nevoie de test PCR sau de carantină, fiind posibil ca, în scurt timp, 29 ianuarie, toți cetățenii Uniunii Europene care trec granița în Bulgaria să prezinte un test PCR negativ.

Numărul turiștilor bulgari din România, în creștere

La capitolul aspecte pozitive, Dragomir a prezentat o statistică, potrivit căreia, în anul 2018, numărul cetățenilor bulgari cazați în România era în jur de 490.000, comparativ cu doi ani în urmă, când numărul turiștilor era în jur de 200.000, ceea ce înseamnă că numărul turiștilor bulgari a crescut cu 150%.

Promovare insuficentă pentru atracțiile României

”Bulgarii știu că noi avem multe zone turistice, dar trebuie să fim realiști, ei au 3 resorturi mari, cu peste 100km de pârtie. Noi, dacă le adunăm pe toate din România și le punem cap la cap, nu cred că depășim 40km de pârtie. Și mai avem o problemă, România nu face niciun fel de efort, pentru a atrage turiștii bulgari. Bulgarii nu vin la noi, pentru că nu cunosc decât orașele mari de la frontieră, cunosc pe Valea Prahovei, dar ei vor să vadă în România ceea ce nu văd în Bulgaria, de exemplu, vor să vadă castele și noi avem multe locații pe care putem să le arătăm, dar România trebuie să învețe să își vândă marfa”, a specificat Președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Bulgaria.

Potrivit acestuia, Ministerul Afacerilor din Sofia organizează anual întâlniri cu mediul de afaceri, în care crează o dezbatere unde, pe de o parte, prezintă strategia de turism a Guvernului, iar, pe de altă parte, încearcă să obțină feedback de la mediul de afaceri, cu privire la ideile pe care le au ei, în ceea ce privește dezvoltarea turismului. În plus, Bulgaria are, în fiecare an, la Târgul de Turism din România, unul dintre cele mai mari standuri și asta se întâmplă de două ori pe an.

Scopul întâlnirii CLCC

CLCC a organizat această nouă întâlnire a comunității, cu scopul de a analiza situația actuală a industriei turismului, în condițiile restricțiilor impuse de pandemie, provocările acestei perioade și soluțiile de redresare care se întrevad.

Întâlnirea a fost moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, și i-a avut ca invitați speciali pe Răzvan Pîrjol, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Dragoș Răducan, Prim-vicepreședinte FPTR, Dumitru Luca, Președinte ANAT, Doru Dragomir, Președinte, Camera de Comerț Bilaterală România–Bulgaria și Akos Molnár, Director Executiv, Tușnad SA. Pe lângă aceștia, au participat și alți specialiști din domeniul turismului, care și-au împărtășit experiența și soluțiile pe care le-au identificat pentru depășirea provocărilor pandemiei.

INFOGRAFICE

ARTICOLE RECENTE

Adrian Voican (ANAT): A lua voucherele de vacanță este o crimă economică împotriva dezvoltării; trebuie să le repunem la loc

A lua voucherele de vacanță, acest catalizator al industriei, cred că este o crimă economică împotriva dezvoltării și trebuie să le punem la loc, poate într-un format mai deștept care să ajute și angajații din domeniul privat, este de părere vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican.

Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global

După mai mult de un deceniu de cooperare fiscală globală, se conturează din ce în ce mai clar o revenire a competiției fiscale, pe fondul unor noi tensiuni comerciale care perturbă lanțurile de aprovizionare în timp real, se arată în cel mai recent raport EY privind perspectiva strategiilor fiscale la nivel global. Avansul accelerat în tehnologie impactează, la rândul său, piețele financiare mondiale, adăugând o anumită marjă de incertitudine economică.

„Turismul în 2025, o nouă încercare”, tema dezbaterii CLCC din 24 aprilie

Pentru industria turistică, la vechile probleme, cum ar fi lipsa forței de muncă și numărul redus al turiștilor străini, se adaugă altele noi, cum sunt creșterea fiscalității și scăderea valorii tichetelor de vacanță. Care este strategia de creștere a operatorilor din turism? Cum se adaptează la noile condiții? Te invităm să aflăm împreună pe 24 aprilie, începând cu ora 11.00, în cadrul unei noi dezbatere profesionale digitale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Turismul în 2025, o nouă încercare”.

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA