„Foarte mulţi fermieri sunt în situaţia în care sunt nevoiți să pună lacătul, mai ales fermierii mici şi mijlocii. După anii aceştia grei, sunt nevoiți să-şi vindă fermele, pentru că nu mai pot avea acces la lichidităţi. Nu mai sunt bancabili şi evident că nicio bancă comercială nu acordă credite unor fermieri nebancabili. Prin urmare, chiar lupta aceasta pentru supravieţuire a scos oamenii în stradă”, a precizat Cristina Cionga, Director Adjunct la Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). Declarația a fost dată în timpul dezbaterii „Iarna furiei fermierilor”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).
„Fermierii s-au văzut puși în fața unor situații, a unor provocări, ce au dus la decapitalizarea fermierului. Odată cu venirea noului an și cu noile cerințe impuse de autorități, cum ar fi regimul fiscal, scumpirile RCA-ului și ITP-ul utilajelor în fermă, au fost numeroase nemulțumiri care au scos oamenii în stradă.”
Cristina Cionga consideră că Politica Agricolă Comună a generat tensiuni din cauză că a devenit tot mai restrictivă, iar fermierilor le sunt impuse tot mai multe practici obligatorii și tot mai multe restricții în ceea ce privește producția agricolă, fapt ce limitează și potențialul de producție.
„Fermierii au mai puține mijloace de a produce și mai puține posibilități de a-și atinge potențialul de producție, pentru că au tot felul de restricții.”
„Vorbim de un buget tot mai mic destinat agriculturii, o felie tot mai mică din bugetul Uniunii Europene. Undeva la 30% merge către Politica Agricolă Comună din bugetul Uniunii Europene. Un buget tot mai îngust, care nu mai este în măsură să compenseze fermierii pentru cerințele care li se impun. Plățile directe vin condiționate de îndeplinirea unor cerințe tot mai ambițioase legate de acțiunea de mediu și climă”, afirmă directorul adjunct al Forumului APPR.
„În multe state ale Uniunii Europene, fermierii sunt nemulțumiți de faptul că dispun de bani mai puțini, iar plățile directe, plățile din Pilonul 1, au scăzut începând cu 2023. Din fericire, România nu este unul dintre aceste state, deoarece subvențiile noastre directe sunt sub media Uniunii Europene. Partea pozitivă este dată de faptul că, în România, plățile directe nu s-au redus.”
În privința cauzelor externe care au destabilizat sectorul agricol, Cristina Cionga a menționat: „Am avut parte de o erodare a veniturilor fermierilor din cauze externe ale sectorului agricol, precum criza provocată de COVID, efectele externe ale războiului din Ucraina care au afectat producătorii agricoli europeni și au avut impact major. Vorbim despre o presiune inflaționistă pe costuri, ceea ce înseamnă că fermierii au produs mult mai mult. Pe de altă parte, a însemnat un influx de marfă, în special în sectorul cerealelor, al cărnii de pasăre și ouălor.”
„O bună parte din mărfurile din Ucraina s-au oprit în Uniunea Europeană, cu atât mai mult la noi în România, țară limitrofă conflictului. Aceste fluxuri suplimentare ne-au afectat puternic.”
Costurile de producție și clima se numără printre cauzele decapitalizării fermierului
În completarea ideilor de mai sus, Cristina Cionga a afirmat că „prețurile produselor agricole au scăzut și continuă să scadă, fiind pe un tren descrescător. Costurile de producție determinate în principal de volatilitatea pieței de energie, de costul foarte ridicat al gazelor, în aceeași măsură, asta înseamnă decapitalizarea fermierului. Din punct de vedere climatic, în Europa a fost a un val de secetă care s-a resimțit de la vest la est, precum și inundații în vestul Europei. În România, din cauza acestui climat continental excesiv, am avut parte de o secetă puternică în 3 din ultimii 4 ani, care a contribuit la erodarea veniturilor fermierilor.”
Regimul fiscal în România este impredictibil
„Nu vom constata o ieftinire a produselor la raft. Regimul fiscal în România este impredictibil, costurile de tranzacționare sunt mari, ducem lipsă de politici clare, care să ajute mediul de afaceri. Nu cred că trebuie să arătăm cu degetul către speculanți, cei care încearcă să profite sau să abuzeze de poziția de piață”, susține reprezentanta Forumului APPR.
„Avem unele teme de reflecție importante pentru viitor, precum: nemulțumirile legate de acordarea sprijinului subvențiilor europene pe hectar, accentul pe o mai bună gestionare a terenurilor pentru a ridica veniturile și pentru a ajuta simultan mediul și cum echilibrăm interesele naționale și pe cele ale Uniunii Europene. Este nevoie de flexibilitate, iar politica agricolă comună necesită transparență în statele membre”, conchide Cristina Cionga.
Înregistrarea întâlnirii „Iarna furiei fermierilor” poate fi urmărită integral, AICI.
***
Reuniunile CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
