Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) solicită Parlamentului respingerea celei mai radicale propuneri anti-tutun, și anume ,,PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun”, având în vedere impactul negativ major pe care propunerea legislativă îl are atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra bugetului de stat.
Conform scrisorii CLCC trimise astăzi Comisiei pentru buget-finanțe din Camera Deputaților, reglementările propuse prin modificarea PL-x 587/2019 vor aduce un grav prejudiciu bugetului de stat, în condițiile în care se estimează că epidemia de COVID – 19 va produce economiei României cea mai severă scădere de la criza financiară globală. Prejudiciul produs de propunerea legislativă era calculat de Guvernul României, chiar înaintea izbucnirii pandemiei, la circa două miliarde de lei anual.
„În acest moment, evaluarea pierderilor cauzate este optimistă, deficitul urmând a fi sensibil mai mare. În contextul în care România va avea nevoie de toate resursele financiare pentru a depăși criza ce se prefigurează, credem că economia nu poate funcționa fără un cadru fiscal și legislativ predictibil și echilibrat, cunoscut tuturor actorilor implicați”, declară Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC.
Propunerea urmărește introducerea unor restricții comerciale majore, care exced sfera de aplicabilitate a Directivei 2003/33/CE transpuse prin Legea 457/2004 privind publicitatea și sponsorizarea produselor din tutun. Este vorba despre interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, ,,cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun” (gen tutungerie), categorie limitată în România la doar câteva magazine dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, pe lângă alte produse de larg consum.
În forma actuală, inițiativa poate afecta mai mult de 40.000 de angajați direcți sau indirecți ai companiilor producătoare și distribuitoare, dar și peste 70.000 de retaileri din România, țară în care investițiile totale ale industriei depășesc 1,5 miliarde de euro. Pentru aceștia, pierderile anuale rezultate din încetarea colaborării cu companiile producătoare de țigarete se vor ridica la peste 100 de milioane de euro, bani care nu vor mai intra în economia României.
Interzicerea expunerii la punctul de vânzare distorsionează piața și creează bariere semnificative la intrarea pe piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca poate fi făcută cunoscută consumatorilor (a se vedea, în acest sens, poziția Consiliului Concurenței, pe marginea unui amendament similar respins în 2015).
Totodată, măsurile restrictive au un ridicat potențial de reducere a veniturilor bugetare, ca urmare a perturbării comerțului legal și a creșterii contrabandei. Totodată, inițiativa legislativă conține introducerea unei noi taxe de consum asupra produselor din tutun, neținându-se cont de prevederile Directivei 64/2011/EU.
O nouă taxă ar încălca legislația europeană și ar supune România riscului de infringement, se mai arată în documentul menționat. Taxele reprezintă deja, conform legislației actuale, circa 80% din prețul unui pachet de țigarete. Introducerea unei noi taxe asupra țigaretelor încalcă legislația europeană, care a instituit un regim armonizat de taxare a țigaretelor, care prevede că singurele taxe aplicabile țigaretelor sunt acciza și taxa pe valoarea adăugată.
Încasările bugetare din accize la produsele din tutun au cunoscut anul acesta o creștere semnificativă. Veniturile din accize au însumat 10,15 mld lei în primele patru luni ale anului 2020 și prezintă un avans de 12,5% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului un avans semnificativ de 40,34% (an/an), susținut și de majorarea nivelului accizei la țigarete cu 4,2%. Sunt unele dintre cele mai mari niveluri de creșteri ale veniturilor bugetare, fapt care demonstrează importanța industriei de țigarete și a sectorului de retail pentru economia românească și pentru veniturile bugetare.
Practica unor supra-reglementări care exced prevederile Directivei tutunului în state precum Marea Britanie sau Irlanda nu doar că nu a avut rezultatele scontate în privința reducerii consumului de tutun, dar a condus la creșterea contrabandei cu țigarete, facilitând accesul consumatorilor și, în special, al minorilor, la produse ieftine și nesupuse vreunui control. Cazul Marii Britanii, unul dintre cele 5 state UE în care a fost interzisă expunerea produselor legale este extrem de relevant.
Inițiativa propune modificarea definiției fumatului, incluzând vapatul. O altă propunere legislativă (L389/2018 / PLX541/2018) ce viza modificarea definiției fumatului în sensul celor urmărite și de actuala inițiativă a fost respinsă de Senatul României și a primit un raport negativ de la Comisia pentru sănătate publică a Camerei Deputaților. Propunerea legislativă interzice dreptul la informare și la alegere informată a consumatorilor adulți de nicotină cu privire la produsele care pot reduce riscurile asociate fumatului, împiedicând astfel potențiale beneficii pentru sănătatea publică, fără a rezolva problema accesului minorilor la produse din tutun.
„Considerăm că respingerea PLx 587/2019 înseamnă protejarea intereselor consumatorilor, a activităților micilor comercianți, menținerea veniturilor bugetare la indicatorii previzionați de către autoritățile fiscale și continuarea luptei împotriva contrabandei care, în prezent, aduce prejudicii la bugetul de stat de circa 700 de milioane de euro pe an, dar și libertatea comunicării”, concluzionează directorul CLCC.
Despre Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării
- Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) reunește aproape 2.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 de miliarde de lei și un număr total de peste 36.000 angajați.
- Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării cuprinde companii din FMCG, industria ospitalitații, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, dar și ONG-uri.
- Obiectivul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități.
