Întâlnirea Comunității CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, din luna septembrie, a fost dedicată unei dezbateri pe tema lemnului ca material sustenabil în arhitectură și construcții. Din cauza poluării excesive generate inclusiv de sectorul construcțiilor, viitorul lumii urbane se bazează pe cel mai vechi material de construcții, și anume lemnul.

În această ediție, moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Ing. Adriana Iftime – Director General, Federația Patronatelor Societăților Din Construcții, Cătălin Tobescu – Președinte Fordaq și Președinte al Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Prof. Dr. Arh. Rodica Manon Crișan – Profesor de Construcții și reabilitarea clădirilor, Conducător de doctorat în domeniul arhitectură la UAUIM și pe Ing. Marius Șoflete – Inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, Manager inginerie creativă, Trainer atașat OAR pe cursuri de case pasive și eficiență energetică aplicată în construcții, Videoblogger.

Cătălin Tobescu – Președinte al Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a vorbit în cadrul webinarului despre situația pădurilor din România și despre responsabilizarea pieței construcțiilor din lemn.

Potrivit celor afirmate de Cătălin Tobescu, România recoltează anual foarte puțin din creșterea pădurii. „Sunt țări care își pun în valoare resursa de lemn și recoltează 7, 8 sau chiar 9 metri cub de masă lemnoasă pe an, pe hectar, în timp ce România are o silvicultură foarte tradițională, recoltând sub 3 metri cub pe an, pe hectar”, a afirmat Președintele Prolemn.

„Principiile de management sustenabil ale pădurii înseamnă să ținem în echilibru, să avem continuitatea pădurii, să protejăm biodiversitatea, dar în același timp să recoltăm în limitele creșterii sustenabile a pădurii și să ne bucurăm de această recoltă de lemn. România are resursă de masă lemnoasă și în prezent, dar și în viitor. Suprafața pădurilor în țara noastră nu a scăzut. Astăzi, abuzurile sunt în cea mai mare parte izolate, reduse ca gravitate și fără impact negativ semnificativ la nivel național”, a mai adăugat Cătălin Tobescu.

Ca țintă, Uniunea Europeană dorește să se crească stocul de carbon atât în păduri, cât și în produse din lemn care înseamnă, în primul rând, realizarea de construcții folosind lemnul ca element structural.

Cătălin Tobescu a adăugat că în România există suprafețe mari de terenuri care nu au nici folosință agricolă, nici forestieră. Aceste suprafețe ar putea fi puse în valoare prin împădurire.

„Prioritățile în ceea ce privește pădurile sunt protejarea lor prin măsuri de conservare a biodiversității, dar în același timp, trebuie luate măsuri pentru a putea valorifica și gestiona mai bine pădurile, astfel încât să creștem mobilizarea sustenabilă a biomasei”, este de părere Cătălin Tobescu.

Acesta a mai afirmat că România este un mare importator brut de lemn, contrar opiniei publice, tocmai pentru că are o industrie a lemnului performantă.

„Printre provocările țării noastre subliniem folosirea lemnului mai eficient, inclusiv în construcții, creșterea suprafeței pădurilor și investiții în gestionarea pădurilor. Piața construcțiilor din lemn din România are nevoie de îndrumare și educație, pentru ca oamenii să înțeleagă avantajele casei din lemn. De aceea este necesară o promovare intensă a folosirii lemnului în construcții”, a concluzionat Cătălin Tobescu.

Înregistrarea webinarului, din 14 septembrie, despre Lemnul în arhitectură și construcții sustenabile, poate fi urmărită integral AICI.

——————————————————-

Webinar marca CLCC

Dezbaterea moderată de Constantin Rudniţchi, Director Executiv CLCC, a vizat lemnul, în calitatea sa de materie primă regenerabilă și versatilă, care oferă răspunsuri la problemele globale urgente ale timpurilor noastre. În prezent, constructorii și arhitecții se întorc către lemn și produsele din lemn, în special acelea care oferă din punct de vedere tehnologic mai multe oportunități pentru construcții sustenabile.

Evenimentul este organizat de CLCC, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.