Cel mai mare prejudiciu înregistrat în industria turismului din România este că aceasta a pierdut peste 30% din forţa de muncă în 18 luni, a declarat, într-o dezbatere de specialitate, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile.
„În 2020, am înregistrat 14,4 milioane de înnoptări, faţă de aproximativ 30 de milioane de înnoptări în 2019, deci o scădere de peste 50%. În 2021, avem aproape 20 de milioane de înnoptări, în creştere cu 5 milioane faţă de 2020. Cel mai mare prejudiciu în industria noastră este că am pierdut peste 30% din forţa de muncă. Forţă de muncă forţată să migreze spre alte sectoare, e firesc şi absolut corect. Unii au mers spre retail, IT, construcţii. Am văzut bucătari care lucrau acum în curierat. Să pierzi 30% din forţa de muncă în circa 18 luni e un prejudiciu enorm pe care foarte greu îl vom compensa, mai ales în condiţiile în care din partea statului nu există nicio reacţie şi atunci trebuie să reacţionăm noi prin campanii de atragere a lor, mărind salariile în măsura în care business-urile se dovedesc suficient de sustenabile”, a afirmat Ile.
Potrivit sursei citate, o altă problemă a sectorului turismului din România este lipsa totală de promovare externă ca destinaţie de turism fapt care a adâncit decalajul faţă de ţările performante în turism.
„Alt prejudiciu mare pe care l-am înregistrat în acest sector în aceste 18 luni a fost faptul că România a ieşit total de pe zona de promovare. Reacţia noastră ca stat a fost „Este pandemie, lumea nu circulă şi oprim prezenţa noastră pe tot ce înseamnă promovare externă”. Doi ani de zile România nu a contat, vă daţi seama cât de greu va fi acum să întoarcem acest mesaj. Acest decalaj pe care noi l-am avut faţă de ţările performante în turism s-a adâncit, din păcate. În loc să profităm de faptul că a existat o criză care ne-a dus pe toţi la un nivel mai jos al turismului şi ne dădea o şansă de a face un start mai bun, n-am făcut-o şi, din păcate, aceste decalaje s-au adâncit. Statul român nu are încă nicio strategie pe ceea ce înseamnă turism sau promovare. Munca noastră ca federaţie este să susţinem existenţa unei strategii pentru turism pe termen mediu şi lung. Din păcate, prea mult gândim pentru ziua de mâine. Vrem, nu vrem, turismul va trebui să mizeze pe forţa de muncă din afară, pentru că România nu mai produce suficient în aşa fel să acopere necesarul joburilor din turism”, a menţionat şeful FIHR.
Acesta a adăugat că o problemă ce va trebui rezolvată în 2022 se referă la reducerea deficitului „extrem de mare” pe care turismul îl produce la balanţa comercială a României, an de an.
„Altă chestiune unde va trebui să ne concentrăm în cursul anului viitor este să reducem deficitul extrem de mare pe care turismul îl produce la balanţa comercială a României, an de an. Adică banii cheltuiţi de români în străinătate sunt mult mai mulţi decât banii pe care îi aduc străinii în România. Din punctul meu de vedere cred că există şi nişte deficite de înregistrare a acestor bani. Am nişte temeri cum că sumele din comisionul de la Booking sau de la Airbnb, care e înregistrat în România, ar intra la deficit. Trebuie să stimulăm incomingul şi să le oferim românilor alternative într-un spirit concurenţial şi să nu mizăm pe faptul că nu au ce face şi trebuie să meargă pe litoralul românesc într-ro tradiţie de atâţia ani şi într-o componentă emoţională. Dacă nu vom privi că suntem într-un mediu concurenţial global pe zi de trece vom pierde jocul acesta cu alte pieţe şi în special pe zona turismului de litoral, unde va fi foarte greu să concurăm cu ţările mediteraneene”, a susţinut Călin Ile.
Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, pe 15 decembrie, dezbaterea cu tema „Economia românească: retrospectivă şi proiecţii pentru 2022”.
CLCC reuneşte peste 1.930 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de circa 50 de miliarde de lei, şi un număr total de angajaţi de aproximativ 36.000. Coaliţia cuprinde companii din FMCG, industria ospitalităţii, distribuitori angro, retaileri, mici comercianţi, reprezentanţi ai HoReCa, agenţii de publicitate şi comunicare, dar şi ONG-uri. AGERPRES
