Piaţa românească de factoring a trecut de 4 miliarde euro la jumătatea acestui an, după un avans de 10% faţă de perioada similară a anului trecut, conform cercetării semestriale realizate de Asociaţia Română de Factoring (ARF).
Cercetarea organizaţiei are la bază date oferite atât de membrii ARF (bănci şi IFN-uri), non-membri dar şi estimări ale Asociaţiei cu privire la restul jucătorilor din piaţă.
„Cu fiecare analiză pe care o realizăm, ni se confirmă faptul că piaţa de factoring a atins un nivel de maturitate incontestabil, actanţii pieţei furnizând soluţii de finanţare care se pliază foarte bine pe orice context economic. Iată că, la jumătatea anului, reuşim să producem volume pe care, în urmă cu puţini ani, le marcam la sfârşitul unui an de activitate”, a declarat Bogdan Roşu, preşedinte al Asociaţiei Române de Factoring.
Factoringul intern, în ansamblu, a înregistrat un avans de 17%, atingând aproximativ 3,5 miliarde euro în prima jumătate a anului. Una dintre cele mai spectaculoase creşteri se regăseşte pe segmentul factoringului revers, care a marcat un avans de 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, continuând evoluţia ascendentă.
„Cu o pondere de aproximativ 42% în operaţiunile de factoring intern, factoringul revers a devenit o opţiune de finanţare de bază pentru multe companii furnizoare de produse şi servicii pentru marile lanţuri de KA. De altfel, din datele noastre, pe zona de factoring intern, sectorul FMCG are şi cea mai mare pondere, de 17%, din totalul domeniilor de activitate care operează cu aceste tipuri de produse. Aici avem, în cifre absolute, un volum de peste 600 de milioane de euro la nivelul primului semestru al anului 2022, faţă de 500 de milioane, în 2022. Evoluţia consumului, întreţinută de temperarea evoluţiei inflaţiei, a contribuit în mare măsură la aceste volume realizate de sectorul FMCG”, a precizat Bogdan Roşu.
Tot din punct de vedere al domeniilor de activitate, pe locul al doilea în cadrul factoringului intern se situează sectorul sectorul IT & C, cu o pondere de 15% (aproximativ 493 de milioane euro), urmat de Auto, utilaje şi echipamente cu 14% (479 de milioane de euro). O evoluţie de remarcat a avut şi sectorul energie, care, cu o contribuţie de 11% (370 de milioane de euro), şi-a dublat nivelul în perioada analizată faţă de anul precedent.
În rândul companiilor care au accesat finanţări prin factoring intern şi de export în prima jumătate a lui 2023, cele mai mari volume au fost derulate de companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (47%), în timp ce companiile medii, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 şi 50 de milioane de euro, au avut o pondere de 33%. Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro au o pondere de 20% din volumul creanţelor cesionate în factoring.
Din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern şi de export, contribuţia cea mai mare (50%) este a companiilor din zona Bucureşti-Ilfov (1,96 miliarde euro), urmat de zona Sud – Muntenia cu 495 de milioane de euro. La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est, acestea cesionând, prin factoring, creanţe de aproape 10 milioane euro.
„Din punct de vedere al comportamentului de plată, în ciuda provocărilor pieţei, constatăm ca situaţia firmelor româneşti care apelează la soluţii de factoring nu s-a deteriorat, ci a rămas stabilă, întârzierea medie la plată din partea debitorilor cedaţi, faţă de termenele contractuale, rămânând constantă şi anume 5 zile, acest lucru confirmând modul prudent în care băncile şi IFN-urile gestionează riscul pe produsele de factoring”, a explicat Bogdan Roşu.
Factoringul este un complex de servicii, care are la bază procesul de achiziţie a creanţelor rezultate din livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. AGERPRES
