Anul 2022, cel mai profitabil pentru companiile româneşti

aug. 22, 2023 | Noutăți

Companiile româneşti s-au bucurat, anul trecut, de venituri şi profituri fără precedent iar pentru 2023 se previzionează, în continuare, creşterea profiturilor şi a profitabilităţii pe fondul reducerii semnificative a costurilor la energie, arată o analiză realizată de o platformă de business intelligence.

“Datele analizate au arătat că, anul trecut, companiile româneşti s-au bucurat de venituri şi profituri fără precedent. Totodată, în 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului total de companii care depun situaţiile financiare anuale, iar pentru prima dată în ultimii 5 ani acestea au depăşit pragul de 810.000. Numărul record de companii care şi-au depus situaţiile financiare la finalul anului 2022 a fost generat de finalul pandemiei şi reaşezarea modului de lucru în majoritatea domeniilor de activitate. În acelaşi timp, lansarea programului de finanţare Start-up Nation, dedicat în special companiilor nou-înfiinţate, a oferit cadrul financiar pentru reorientarea profesională, astfel că au apărut multe business-uri noi pe piaţă”, potrivit cercetării asupra evoluţiei mediului de business în 2022, realizate de Termene.ro.

Pe fondul inflaţiei ridicate (peste 13%), veniturile anului 2022 au atins un nivel record comparativ atât cu anul 2021, precum şi cu restul anilor analizaţi, respectiv 2020 şi 2019. Astfel, veniturile totale înregistrate de companii au reuşit să depăşească pentru prima dată valoarea de 2.000 de miliarde de lei, cifrându-se la 2.392 miliarde.

În acelaşi timp, ca şi în cazul veniturilor, anul 2022 a reprezentat un record şi în cazul profiturilor generate de companiile româneşti precum şi în cel al profitabilităţii medii a acestora.

Dacă în anul 2020, profitul general realizat la nivel naţional a fost de 103 miliarde lei, fiind primul an în care a fost depăşit pragul de 100 miliarde lei, în 2021 valoarea acestuia a crescut cu aproape 50% – ajungând la 149 miliarde lei, iar în anul 2022 a mai înregistrat o creştere majoră de 50% ajungând la peste 204 miliarde lei.

Potrivit sursei citate, profitabilitatea companiilor din 2022 a avut la bază apariţia fenomenului de “greedflation”, o inflaţie alimentată de creşterea preţurilor într-un mod artificial. Astfel, pe fondul scumpirii materiei prime, preţurile sunt crescute nu doar să acopere respectivele scumpiri, ci şi să genereze profituri mai mari decât înainte. Totodată, apariţia forţei de muncă provenite în special din Asia, care acceptă salarii inferioare forţei de muncă autohtone, generează o reducere a costului final.

Pentru anul 2023 se previzionează, în continuare, creşterea profiturilor şi a profitabilităţii pe fondul reducerii semnificative a costurilor la energie (curent electric, gaz, combustibil) în contextul în care preţurile au continuat să-şi menţină valorile (în unele cazuri chiar crescând) în prima parte a anului 2023. În acelaşi timp, estimările Termene.ro indică o continuarea a procesului de creştere a ponderii forţei de muncă ieftine, dispuse să lucreze pe salarii apropiate de minimumul pe economie în detrimentul celei autohtone.

“După o perioadă de 3 ani de scădere constantă a numărului de locuri de muncă ocupate, anul 2022 a schimbat trendul. Acesta a fost primul an de la începerea pandemiei în care numărul locurilor de muncă ocupate în sistemul privat nu a mai scăzut în comparaţie cu anul anterior şi s-a păstrat constant la 4,01 milioane. Totuşi, numărul de angajaţi înregistraţi anul trecut se menţine la un nivel mai mic comparativ cu 2019, când au fost înregistraţi 4,12 milioane de angajaţi. Această diminuare a angajaţilor din mediul privat are la bază apetitului românilor pentru antreprenoriat, vizibil prin numărul record de companii active, procesele de automatizare, care diminuează necesitatea factorului uman, dar şi fenomenul de migrare a forţei de muncă româneşti către ţările dezvoltate”, se arată în documentul citat.

Cea mai semnificativă scădere, în 2022, a fost înregistrată în producţie, unde s-au înregistrat cu 5% mai puţine locuri de muncă faţă de anul 2021, respectiv o reducere de peste 50.000 de posturi. În acelaşi timp, comerţul a cunoscut o diminuare de 1,5% a numărului de locuri de muncă, respectiv 13.000, şi agricultura, unde s-a înregistrat o reducere de 2,5%, respectiv 3.000 locuri.

La polul opus, cea mai mare creştere a numărului de locuri de muncă a fost vizibilă în domeniul IT&C, unde în 2022 au fost cu 16% mai mulţi angajaţi decât în anul precedent, respectiv o creştere de 30.000.

Şi în domeniul hotelier au fost mai mulţi angajaţi cu aproximativ 7%, mai exact 10.000 locuri, iar în industria de construcţii, numărul locurilor de muncă a crescut cu 3,2%, respectiv 14.000 locuri. Creşteri semnificative ale numărului de locuri de muncă s-au înregistrat în Bucureşti-Ilfov, Timiş şi Cluj. La polul opus, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la nivelul judeţelor Argeş şi Bihor.

Stagnarea numărului de locuri de muncă ocupate în sistemul privat românesc şi păstrarea unui trend relativ constant au ca principal argument un proces de ocupare al acestora de către personal străin, provenit în special din ţările slab dezvoltate din Asia, subliniază sursa.

Datele analizate iau în calcul situaţia publică disponibilă la 17 iulie 2023. AGERPRES

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA