Adrian Mitroi, Analist economic și Profesor de economie comportamentală: Într-o economie modernă trebuie să ai trei lucruri foarte importante

feb. 4, 2025 | Comunitatea CLCC

Într-o economie modernă, tehnologică, cu deficit de forță de muncă și cu knowledge economy, trebuie să ai trei lucruri foarte importante: creșterea economică, scăderea demografică și importul de forță de muncă calificată. Aceasta este declarația oferită de Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”, desfășurată în 28 ianuarie.

„Tu (statul) trebuie să le reglezi pentru că vrei, de exemplu, să protejezi familiile și să ai deductibilități pentru asta, vrei să susții impulsul tehnologic, vrei să fii foarte atent la reinvestirea în companii și atunci vrei să ai acest gen de deductibilitate. Știi că impozitezi mult mai drastic munca decât capitalul și vrei să poți să faci acest reglaj”, a completat analistul economic.

În deschiderea intervenției, profesorul de economie comportamentală a explicat, succint, cum este văzută cota unică de impozitare: „În economia comportamentală este considerată medievală, ca să spun așa, este contraproductivă și anti-business; este ușor de administrat, acesta este singurul argument.”

Conform analistului economic, stabilirea bugetului se realizează în funcție de valoarea deficitului de finanțare: „Dacă îmi spui că 8% pe 10 ani, rată fără risc, la cât se finanțează România acum, este o rată pro creștere economică și care mai îngăduie incertitudini politice și fiscale, îți spun că nu este posibil, la cât de scump ne finanțăm acum.”

„Zgârcenie pe toate planurile: privat și guvernamental.”

Un model de business nou, care se întâmplă astăzi, este zgârcenia. Zgârcenia pe toate planurile, privat și guvernamental, iar noi ne împrumutăm acum cu 8%. Vom vedea bugetul cu cheltuieli de inventar și obiecte de inventar 7%. Pe ce cheltuiește țara asta banii aceștia, nu știu? Vom vedea «praful din ochi» cu 7% pe investiții; investițiile nu trebuie să fie în sumă, ci în rata de revenire și de achiesare a interesul privat, acolo se măsoară. Da, sunt investiții sociale cu conotație substanțială, care dau joburi, într-adevăr, dar statele puternice fac investiții de ordin comercial, care achiesează și interesele private”, a afirmat Adrian Mitroi.

„Dacă tu ai o dobândă de finanțare atât de scumpă, trei sferturi din proiectele tale finanțabile, că sunt cele sociale, că sunt cele cu rentabilitate, sunt nefinanțabile la 8%.  Noi suntem stabili față de o monedă care este în ușoară depreciere și atunci 8% al nostru ajustat cu diferențialul de inflație este probabil 10%, 11%, 12%,  minus inflația așteptată, 6%, avem dobândă reală de 6%. Cu 6% nu poți finanța nimic în economia reală, decât refinanțarea creditelor pe care le ai și care vor «crește ca o gogoașă» (atât în procent din PIB, cât și în procent din 2%, peste nominal) și vor rade din toate celelalte bugete.”

În continuarea analistul economic a menționat câteva aspecte: „Nemaiavând stimul în economie, având incertitudine mondială subtanțială și singurul indicator care nu este la noi, dobânda de finanțare și de refinanțare, trebuie să ținem cont de faptul că acest indicator care merge în toată economia, sugrumă mai toate proiectele de dezvoltare și cu ramburs de creștere economică. […] Chiar dacă ai încasări din TVA, tot la infamul 27 % ajungi, pentru că nu mai ai numitorul, «prietenul» dintotdeauna, creșterea economică. Este îngrozitor acest 54% (datoria publică), în mod normal răspunzătorii trebuie concediați.”

„În contextul seriozității, nu sunt date aceste cifre și atunci vii cu Ordonanța «trenuleț», care tamponează ceva acolo, ca și cum cheltuielile cu studenții pe tren vor rezolva mare lucru. Vă dați seama ce au putut găsi pe lista de tăiat, subiectul gratuității studenților, vă dați seama ce lipsiți de inovație și capacitate sunt?”, a întrebat, în mod retoric, Adrian Mitroi.

Singurul lucru pe care trebuie să îl facă guvernul acum este disciplina, repede și transparentă, a declarat Adrian Mitroi, PHD, CFA, MBA – Analist economic și Profesor de economie comportamentală, în încheierea intervenției sale, explicând: „Când le punem pe toate, văd un show nemaipomenit cu un buget de necrezut pentru piețe, nefinanțat, o Bancă Centrală care nu are ce face. E clar că dacă piețele nu au disciplinat guvernul, dacă Uniunea Europeană nu a disciplinat, dacă nu avem alte soluții, înseamnă că o să vedeți un buget greu sustenabil și care va pune presiune pe ultimii plătitori, care sunt privații, inovatorii, cei care dau joburi. Va urma un an cu o creștere economică insuficientă.

 

Înregistrarea întâlnirii „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”,  AICI.

***

Reuniunile CLCC

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

INFOGRAFICE

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Evoluția indicatorilor reprezentativi ai dezvoltării României în ultimii 20 de ani

Odată cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, dezvoltarea României s-a aliniat cadrului european, iar analiza indicatorilor reprezentativi subliniază această schimbare prin înregistrarea unui trend general ascendent în perioada 2003-2023. Următorul infografic prezintă evoluția indicatorilor reprezentativi ai României în ultimii 20 de ani, evidenţiind următoarele aspecte:

ARTICOLE RECENTE

Aproape trei sferturi dintre companii se așteaptă la mai multe inspecții fiscale în următorii ani

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.

Feliciu Paraschiv (ANCMMR), despre ce își doresc oamenii de afaceri de la Guvern

„Noi ne dorim ca sistemul legislativ să «înțepenească» cumva și să nu se mai umble la legile astea. Nu putem să ne facem un buget pentru anul viitor, fără să știm ce legi sunt în vigoare anul viitor”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC (Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării), cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”.

Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner GTA GROUP, despre deficitul bugetar: Motivul acestui deficit vine din cheltuielile bugetare

„Făcând o paralelă între acest deficit bugetar de care vorbim, comparativ cu situația fiscală din 2022-2023, eram cam în același loc, 5,7% în deficit. Cu toate acestea, în fiecare an am avut măsurile fiscale. Am avut Ordonanța nr. 16 din iulie 2022, când au avut loc acele modificări: dividendele, reducerea plafonului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 euro, TVA-uri, impozit pe câștig”, a afirmat Mihaela Mitroi, PHD – Managing Partner, GTA GROUP, în cadrul celei mai recente dezbateri profesionale CLCC, cu titlul „Ordonanța «trenuleț» a sosit. Vine și «trenul» cel mare?”. 

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA